La aniversară

Alex Ștefănescu – 75. Criticul care iubește viața

Demult de tot, într-un elan care depășea deseori lungimea spadei, m-am înfipt polemic ghiftuindu-mă în Istoria literaturii române contemporane 1941-2000 a lui Alex Ștefănescu. Citez un fragment nu pentru relevanța judecății de valoare, cât pentru ceea ce face farmecul criticului pentru că în timp, ceea ce cândva mi s-a părut a fi un defect, lipsa …

Ștefan Agopian – 75. Scrisul corporal, cu umbre și muzici

Ddebutând în 1979 cu o carte, Ziua mâniei, predată editurii în 1972, Ștefan Agopian va fi comentat mereu și din perspectiva (non)apartenenței la optzecism („Nu au știut unde să mă pună“, recunoaște oarecum amuzat într-un interviu), inventariindu-se anume trăsături postmoderne sau metaficționale: „Proza lui Ștefan Agopian, zice Radu G. Țeposu, cu toată aparența ei de …

Frica de scris și aflarea de sine

Sunt fapte reale care au aparența unor farse amuzante. Așa am auzit, recent, că profesorii Mircea Cărtărescu și Ion Bogdan Lefter au fost sărbătoriți cu ocazia… ieșirii la pensie. Adică tânărul Bogdan pe care abia l-am văzut căsătorindu-se cu adolescenta Simona e pensionar? Și junele subțire, care, aflat doar la a doua carte, tocmai devenise …

Neliniştea poetului dintre generaţii

Urmărindu-i biografia sinuoasă, aș spune că Nicolae Prelipceanu este un scriitor peregrin pe drumurile existenței. S-a născut la Suceava, în timpul ultimului război mondial, dar urmează clasele primare și gimnaziale la Crasna și Marghita, din județele Sălaj și Bihor. Mutându-se familia la Curtea de Argeș, a absolvit acolo liceul în 1961. Revine în centrul Transilvaniei …

Tărâmul pustiu al lui Nicolae Prelipceanu

Momentul de perplexitate pe care-l instituie titlul volumului de versuri al lui Nicolae Prelipceanu, funa máro (Cartea Românească, 2022), are, pentru mine, semnificația unui satori pregătind întâlnirea cu poemele sale și în particular chiar cu poemul care poartă acest titlu, un poem tulburător într-o simplitate desăvârșită, potrivit poate pentru un epitaf. Ca și „rebarbor“-ul lui …

De la restaurarea trecutului, la negăsirea prezentului

Nicolae Prelipceanu este unul dintre cei mai importanți poeți șaptezeciști, după paradigma critică stabilită/ imaginată de Laurențiu Ulici, care are capacitatea de a se reinventa de la carte la carte, de la etapă la etapă, de a păstra o prospețime a discursului care îl menține într-o primă linie (iluzorie?) a poeziei române contemporane. Ultimul volum …

Gabriela Adameşteanu. Diminețile provizorii ale personajelor

Gabriela Adameșteanu s-a impus destul de repede în literatură și a intrat, încă înainte de 1989. Romanciera își datorează această indiscutabilă situare în top mai ales romanului Dimineață pierdută, unul dintre cele mai importante și mai populare romane românești scrise, totuși, sub comunism, și unul dintre cele mai incitante. Dimineață pierdută (1984) este un roman …

Mircea Cărtărescu la 65 ani

Liderul primei generații literare românești compact-postmoderne și cel mai tradus scriitor din țară, Mircea Cărtărescu (născut în București pe 1 iunie 1956) s-a lansat împreună cu tînăra echipă de insurgenți „underground“ a Cenaclului de Luni, cerc poetic studențesc fondat în 1977 și interzis de autoritățile comuniste în 1983, acuzat de emancipare exagerată, de „cosmopolitism“, de …