Urmărindu-i biografia sinuoasă, aș spune că Nicolae Prelipceanu este un scriitor peregrin pe drumurile existenței. S-a născut la Suceava, în timpul ultimului război mondial, dar urmează clasele primare și gimnaziale la Crasna și Marghita, din județele Sălaj și Bihor. Mutându-se familia la Curtea de Argeș, a absolvit acolo liceul în 1961. Revine în centrul Transilvaniei …

Momentul de perplexitate pe care-l instituie titlul volumului de versuri al lui Nicolae Prelipceanu, funa máro (Cartea Românească, 2022), are, pentru mine, semnificația unui satori pregătind întâlnirea cu poemele sale și în particular chiar cu poemul care poartă acest titlu, un poem tulburător într-o simplitate desăvârșită, potrivit poate pentru un epitaf. Ca și „rebarbor“-ul lui …

Nicolae Prelipceanu este unul dintre cei mai importanți poeți șaptezeciști, după paradigma critică stabilită/ imaginată de Laurențiu Ulici, care are capacitatea de a se reinventa de la carte la carte, de la etapă la etapă, de a păstra o prospețime a discursului care îl menține într-o primă linie (iluzorie?) a poeziei române contemporane. Ultimul volum …

Să spun de la început că nu mă miră privilegierea de către autor, în antologii, a poemelor de tinerețe. Acolo e adevăratul Adrian Popescu, cu toate trăsăturile sale unice în admirabilă ecloziune. Nu vreau să sugerez nicidecum vreo scădere a acuității lirice în volumele care au urmat. Eul profund rămâne neschimbat, ca un miez fierbinte …

Gabriela Adameșteanu s-a impus destul de repede în literatură și a intrat, încă înainte de 1989. Romanciera își datorează această indiscutabilă situare în top mai ales romanului Dimineață pierdută, unul dintre cele mai importante și mai populare romane românești scrise, totuși, sub comunism, și unul dintre cele mai incitante. Dimineață pierdută (1984) este un roman …

Liderul primei generații literare românești compact-postmoderne și cel mai tradus scriitor din țară, Mircea Cărtărescu (născut în București pe 1 iunie 1956) s-a lansat împreună cu tînăra echipă de insurgenți „underground“ a Cenaclului de Luni, cerc poetic studențesc fondat în 1977 și interzis de autoritățile comuniste în 1983, acuzat de emancipare exagerată, de „cosmopolitism“, de …

Există în scrierile Profesoarei Doina Curticăpeanu o constantă de sens: întâlnirea în jurul cărții ca oglindă totalizatoare a lumii, al textului esențial ce edifică ființa umană și al povestirii formatoare menite să ordoneze axiologic. Alături, preeminența cuvântului înțelept, ritualul rostirii lui, ceremonialul lecturii și împărtășirea virtuților ei, cel mai adesea și în mod ideal, între …

Iată segmentul cu care Dumitru Radu Popescu deschide primul său ciclu epic, adică F (1968), Cei doi din dreptul Țebei (1973), Vânătoarea regală (1973), O bere pentru calul meu (1974), Ploile de dincolo de vreme (1976) și Împăratul norilor (1976): „Nu știu dacă visele sunt mai oribile ca realitatea. Ori invers. Poate exista un echilibru; …

Ușor buimacă, ușor obosită psihic, dar mai ales total derutată, în zile de pandemie în ascensiune, aprilie 2020, cu neliniști, cu restricții, cu viața dată peste cap, citesc, în ediție princeps, Vânătoarea regală de D. R. Popescu, apărută în 1973 la Editura Eminescu, nu la multe luni după ce mă născusem, scrisă însă la finele …

În realitate, ne aducem aminte de studentul venit, nu fără ezitări, la „Filologie”, pentru ca paginile de literatură să statueze mai târziu istoria unui scriitor. E, poate, calendarul justițiar decis să decidă dreptul la evocări, la retrăirea unor evenimente, – cărți – și afișele teatrelor clujene sau bucureștene ratificate mai apoi de ecourile cronicarilor dramatici… …

Cum observa recent Nicolae Manolescu, în emisiunea de radio Revista Culturală Trinitas, realizată de Teodora Stanciu, generația 60, comparată cu generația 80 (care excelează în poeți), a avut „de toate”. Într-adevăr, lista poeților, a prozatorilor și a criticilor „șaizeciști” valoroși este intimidantă. Prin ei, literatura română s-a schimbat, în contextul unei anumite liberalizări, până la …