După o antologie de autor, căreia i-am făcut cronica în „Viața Românească”, apărută în 2016, Ovidiu Genaru revine, tot la Editura Junimea, cu un volum nou de versuri, La opt, gaura cheii și alte patimi. Nou, acesta nu este cu totul; am descoperit în el două poeme reluate din sumarul cărții anterioare, Adio și rouă, …
E o trăsătură constantă ca, în cursul vieții, fiecare din noi să ajungă la o răfuială fățișă cu spectrul lui Dumnezeu. E ca într-un acces de frondă în cursul căruia, revoltat de cît rău dospește în lume, simți nevoia să-i ceri socoteală. E nevoia firească de a-l judeca pentru cît de șubredă e întocmirea unei …
Să-ți iei doctoratul și să ajungi profesor universitar, ba chiar emerit, atunci când îți cunoști cu aproximație domeniul se dovedește posibil nu doar în sistem românesc, ci și în Franța. Este cazul lui Catherine Durandin, care a predat zeci de ani istoria României la Institutul de Limbi și Civilizații Orientale de la Paris și la …
poezia lui Ion Mircea din Istm, Tobele fragede, Copacul cu 10.000 de imagini, Piramida împădurită dar, mai ales, aceea din cărțile recente, Șocul oxigenului, Manuscrisul din Insula Elefantina și, acum în urmă, Materia care ne desparte (Editura Junimea, 2018), structurează o poetică postmodernă care se revendică, între altele, dintr-o frază a lui Gillo Dorfles despre …
Volumul al II-lea al jurnalului lui Ion Rațiu este mai dramatic decât primul, în pofida faptului că perioada pe care o cuprinde (1955-1962) cunoaște o descreștere a activităților de subminare a regimurilor comuniste din Europa de Est, pe fondul lentei destalinizări și a treptatei „destinderi”. E mai dramatic, deoarece 1) statura personală a lui Ion …
Împătimit de lectură până în pragul reveriei, călit la solidă școală cu bază latinistă, dar și poliglot, aspect care-i permite să-și traducă pasajele exemplificatoare din italiană, franceză, engleză, germană sau rusă, dar, mai presus, o minte liberă, Dan Sebastian Buciumeanu face figură de umanist „anacronic” în sensul definibil printr-un Settembrini. Personajul thomasmannian a ajuns, cum …
La noi și, cred eu, în Republica Moldova, Andrei Țurcanu este (re)cunoscut, întâi, în ipostaza de critic literar, și-abia apoi în cea de poet. Deși poezia e prima lui dragoste. Șfichiuitor – în comentariile critice; fără vocația înfrățirilor literare; poet atipic printre congeneri, Andrei Țurcanu pare să-și fi asumat – în lumea lui – o …
În același an editorial (cel care tocmai s-a încheiat), Constantin Abăluță a publicat două volume de poezie, ambele la aceeași editură și cu formatul păstrat. Ca și Trecerea în alt ocean, despre care am scris în România literară, Poem pentru cei ce nu-s de față e o carte de mici dimensiuni, ilustrată și ea de …
Intitulată Caragiale. O lume într-o operă, după cunoscuta profesiune de credință a dramaturgului („vorba nu e să umpli lumea largă cu o operă, ci o operă strâmtă s-o umpli cu lumea”), recenta carte a profesorului Gh. Lăzărescu își propune o operație arheologică de o întindere pe care n-am bănuit-o la început: de arheologie literară, pentru …
E un accent meschin ca, analizînd un filosof, să cauți să-l cobori la nivelul tău. E cum ai reduce buchetul unui vin nobil la reacția îngustă a cîtorva papile gustative. De meteahna aceasta suferim cu toții, cu atît mai mult cu cît nu vrem s-o recunoaștem, numai că din defectul acesta – să deformezi un …
Degajată, jemanfișistă, surîzătoare, prea puțin apropiată, după cum s-a afirmat, de Marin Sorescu, poezia lui Robert Șerban se distinge de asemenea de producția „douămiistă“, cu care la prima vedere ar putea avea tangențe. Frecventele episoade de bar, de exclusiv plictis municipal, vizitele la bordelul limbajului licențios ale celei din urmă, nu se regăsesc sub semnătura …
El o surprinde într-o librărie, în timp ce ea rupe ultimele pagini ale romanelor, convinsă fiind că lumea nu trebuie să afle finalul cărților. Altminteri, este imoral, iar dacă finalul nu e totdeauna moartea, cărțile sunt ridicole. Dar volumele de poezie? Nimeni nu mai citește poezie, spune ea, numai că el, chiar el, este poet. …