Necunoscutul Cantemir Unul dintre puținele evenimente ale „Anului Cantemir“ – dar ce eveniment! – a constat în noua ediție bilingvă și traducere a manuscrisului Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago (Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte), realizată de Vlad Alexandrescu. O ediție critică monumentală, la care au participat, pentru stabilirea textului latin, regretatul Dan Slușanschi și Liviu …
În pofida numărului mare de (relativi) vorbitori de engleză, nu se poate spune că studiile de anglistică și americanistică s-ar afla în prim-planul vieții noastre culturale. Există, desigur, numeroși traducători de valoare și chiar câțiva comparatiști și eseiști, de factura lui George Volceanov, care contează și dincolo de marginile academice propriu-zise ale domeniului. În rest, …
Primul aspect interesant al nuvelei La Grandiflora (1928) este acela că, deși orașul în care scriitorul își localizează povestea nu este numit în text, iar denumirea localului, La Grandiflora, era comună în România interbelică, nimeni nu s-a îndoit vreo clipă – cel puțin în critica noastră literară – că referentul la care trimite universul nuvelei …
În Istoria critică a literaturii române (ediția a II-a, revăzută și revizuită, 2019), Nicolae Manolescu îi face lui Dan Cristea un portret de „ultim mohican al unui gen a cărui ștafetă fusese preluată de critici ai generației 2000 și, din păcate, cu foarte puține excepții, abandonată fără nicio explicație plauzibilă.“ Într-adevăr, volumul Noile cronici de …
Arcadie Suceveanu este unul dintre cei mai importanți optzeciști de dincolo de Prut. Născut și format în Bucovina, a beneficiat, datorită mediului mai favorabil de la Cernăuți, de o relație mai strânsă cu literatura care se scria în țară decât colegii basarabeni, fapt care se vede și în cultura sa poetică, și în ușurința cu …
A treia cale Balázs Imre József este unul dintre cei mai buni specialiști în literatura de avangardă din România. Universitar clujean, el a început prin a studia avangarda maghiară din Transilvania (susținând un doctorat pe această temă în 2004, devenit carte în 2009), apoi și-a extins aria de cercetare printr-un volum scris în românește și …
Scriind despre prima ediție a culegerii lui Marian Drăghici, Lumină, încet (apărută în 2013), remarcam, pe de-o parte, lirismul de esență tragică al poetului și, pe de alta, subtila artă a brevilocvenței. Ambele caracteristici se regăsesc, subliniate și amplificate, în ediția a II-a a volumului, recent apărută, care conține numeroase inedite, precum și substanțiale rescrieri …
Distingând, într-un text arhicunoscut, între intranzitivitatea literaturii și tranzitivitatea publicisticii, Roland Barthes atrăgea atenția asupra convergenței care se manifestă, în epoca noastră, între cele două ipostaze ale autorului, cea de écrivain și cea de écrivant. Primul, scriitorul propriu-zis, începe tot mai mult să abordeze teme și subiecte ale actualității sociale, cel de-al doilea, la rândul …
Sub titlul neutru Studii literare, Mihai Zamfir a început reeditarea a șase dintre cărțile sale de istorie literară de dinainte de 1989, într-o binevenită serie de autor. În actuala penurie de idei și dezbateri literare, care a împins disciplina criticii și istoriei literare românești într-un soi de catalepsie intelectuală, reîntâlnirea cu opera unuia dintre cei …
Am spus adesea că, deși nu a fost nici din întâmplare critic literar, Fănuș Neagu a avut cea mai bună intuiție a personalității lui Nicolae Breban. În Cartea cu prieteni, prozatorul scrie: „Romancier cu oasele dure și cu o nestăpânire a trăirii foarte rar întâlnită, viscolit parcă de un blestem pe care și-l construiește fără …
Gheorghe Glodeanu a fost, în ultimele decenii, autorul câtorva sinteze de istorie literară a căror utilitate metodologică și practică nu a fost, cred, îndeajuns subliniată de critica de întâmpinare. Unele dintre acestea sunt de factură mai apăsat academică (Fantasticul în opera lui Mircea Eliade, 1993, sau Poetica romanului românesc interbelic, 1998), altele redactate într-un stil …
Zoom In/ Zoom Out, adică mișcarea aceea cu două degete, prin care mărești sau micșorezi o imagine pe ecranul telefonului mobil. Sau, mai pe românește, aproapele și departele, cum spunea Paul Cornea în cunoscuta sa carte din 1990.Nu am convingerea că Alex Goldiș e la curent cu teoria lui Paul Cornea din volumul respectiv și …