Cronica literară

Analiza și sinteza

Seria critică Mihai Zamfir, începută la Editura Spandugino, continuă cu un al doilea volum. Dacă primul a fost consacrat studiilor literare românești – cuprinzând Introducere în opera lui Alexandru Macedonski (1972) și Poemul românesc în proză (1981), comentate de mine în cadrul acestei rubrici –, cel de față conține alte două cercetări, dedicate însă literaturii …

Un volum al metamorfozelor

La treizeci de ani de la debutul cu Firește că exagerez (1994, Premiul de Debut al Uniunii Scriitorilor din România), Robert Șerban ne propune o schimbare de paradigmă lirică, în recenta culegere intitulată Aproape nimic sigur. Schimbarea e mai greu perceptibilă la nivelul discursului, dar e imediat sesizabilă la cel al viziunii. Poetul a trecut …

Ultimul Alex

Sunt mare amator de cărți de convorbiri cu scriitori, însă realitatea e că puține dintre ele au și altă valoare în afara celei sentimentale. Scriitorul român își mistifică bucuros existența și-și supralicitează opera, și ce ocazie mai potrivită să facă asta dacă nu întâlnirea cu un partener de dialog amabil și călduț? Cartea lui Daniel …

Lucian Blaga, așa cum a fost

Filosofia lui Blaga, noua carte a Martei Petreu, nu vine, firește, pe un teritoriu exegetic gol. Au existat până la volumul ei destule încercări de interpretare, integrală sau parțială, a gândirii lui Lucian Blaga, venite din partea unor filosofi sau oameni de litere. Unele, apărute în timpul vieții scriitorului (Vasile Băncilă – Lucian Blaga, energie …

Copiii Revoluției

Dacă stăm și socotim, sunt foarte puține romane care să abordeze subiectul evenimentelor din perioada 16-22 decembrie 1989, care au dus la prăbușirea regimului Ceaușescu și la revenirea României pe o orbită democratică. În absența lor, abundă cărțile de tip „Revoluție și reformă“ și „memoriile“ interesate ale unor partici – panți despre care arhivele fostei …

Jurnalul ca exercițiu de stil

Jurnalul lui Gheorghe Grigurcu a ajuns la cel de-al VII-lea volum, fără ca până acum formula lui să fi fost cumsecade definită de critica noastră. Dicționarul general al literaturii române nici măcar nu menționează acest aspect al creației sale, iar Nicolae Manolescu, în Istoria critică a literaturii române, apreciază favorabil și în trecere doar aforismele …

Doi prozatori de prim-plan

O plimbare prin istoria limbajelor prozei În recenta mea carte Prozatori români de azi, încheiam capitolul care îi era consacrat cu cuvintele: „Însă ceva-mi spune că nu pentru succesul facil scrie Florin Toma“. Autorul s-a grăbit să valideze mica mea intuiție, publicând o nouă culegere de proze, intitulată Scrisoare din Penumbria, în care își reconfirmă …

De la Stănilești pe Prut la Luminile Occidentului

Alături de traducerea și editarea integrală a capodoperei lui Dimitrie Cantemir, Imaginea de nezugrăvit a științei sacrosancte, datorate lui Vlad Alexandrescu, Liviu Stroia și regretatului Dan Slușanschi (despre care am scris nu demult), un al doilea eveniment în siajul „Anului Cantemir“ a fost apariția lucrării savantului francez de origine română Ștefan Lemny, intitulată Cantemireștii. Aventura …

Gravitatea ludicului și jocul memoriei

Un moment de sinteză Component de bază al ramurii moldave a optzecismului, Lucian Vasiliu a debutat furtunos, în 1981, cu Mona-Monada (pentru care a obținut Premiul Uniunii Scriitorilor) și s-a impus printre protagoniștii momentului poetic cu volumul Despre felul în care înaintez, apărut în 1983. Critica nu a remarcat, din păcate, la timpul cuvenit transformarea …

Critică și istorie literară

Opțiuni și certitudini Nicolae Oprea este unul dintre optzeciștii afirmați nu pe filiera cenaclurilor bucureștene, ci pe cea a „Echinoxului“ clujean. Ceea ce înseamnă și că s-a făcut cunoscut mai devreme – debutând în revistă încă din 1972, cu un eseu despre Ștefan Bănulescu –, dar și că traseul recunoașterii sale a fost mai lung …

Poemele mutării treptate din sine

Așa cum ne-a obișnuit, după un roman – Marea carte a uitării, 2022 –, Gabriel Chifu revine în librării cu un nou volum de poeme. Și tot cum ne-a obișnuit, în Despre petrecerea de sine și alte poezii nu prelungește starea, temele, sonoritățile sau imageria din culegerea anterioară – O viață. Pagini dintr-o epopee efemeră, …

Revalorizări salutare

Chiar dacă în literatura română de astăzi nu există măsuri explicite de discriminare a scriitoarelor, nu trebuie să fii feminist(ă) ca să recunoști că mai sunt multe de făcut pentru ca vechea prejudecată a primatului masculin să fie abandonată. Și, dacă în materie de mentalități individuale nu ne putem aștepta la rezultate rapide, ceea ce …