Marta Petreu este o prezență cu totul aparte în generația optzeci. Nu neapărat prin faptul că este o creatoare completă, practicând cu egal succes poezia, romanul, critica literară și eseul: mai sunt și alții, printre optzeciști, la fel de buni în mai multe genuri. Însă Marta Petreu este singura care are, în opera ei, o …

Țesătura diafană a poemului Alături de Ioan Flora, Gabriel Chifu și Liviu Ioan Stoiciu, Vasile Dan a fost unul dintre poeții care au anunțat schimbarea de paradigmă produsă de generația optzeci. Debutând în 1977, cu volumul Priveliștile, el a precedat nu numai cronologic poezia din culegerile Aer cu diamante și Cinci (ambele, din 1982). Autoreferențialitatea …

Dicționarul romanului central-european din secolul XX, apărut recent sub coordonarea Adrianei Babeți, este asemenea unei clădiri cu două corpuri diferite. Primul, și anume studiul introductiv aparținându-i Adrianei Babeți, este o carte în sine și reprezintă, probabil, cea mai substanțială contribuție românească la definirea literaturii Europei Centrale. Publicarea lui în fruntea dicționarului merită să fie urmată …

Studiile istoriografice ale lui Ovidiu Pecican mi-au plăcut întotdeauna, pentru că, dintre istoricii noștri actuali, el are cele mai strânse legături cu literatura. Cercetarea sa cea mai recentă, Românii. Stigmat etnic, patrii imaginare, nu face deloc excepție. Nu doar că se bazează, în mare măsură pe o analiză critică a principalelor texte epice medievale românești, …

Nonșalanța cu care Nichita Stănescu s-a eliberat de canoanele restrictive ale poeziei realist-socialiste a acreditat un prim mit critic în legătură cu personalitatea sa artistică: acela că ne-am afla în prezența unui poet inspirat, a unui bard care, în transă, scrie sub imperiul unei inspirații celeste. În mare măsură, această imagine era însă una deziderală, …

Cele două cifre neverosimile care se „lipesc“ anul acesta de numele lui Nichita Stănescu (90 de ani de la naștere, care se vor împlini în 31 martie, respectiv, 40 de la moarte, în 13 decembrie) ne oferă ocazia de a reflecta, sper, mai temeinic la opera celui mai important poet român de după cel de-Al …

În 11 martie, Adam Puslojić ar fi împlinit 80 de ani.Puslojić, adică Pâslaru, pe românește.Îl enervau cei care, fie în Serbia, fie în România, îl împingeau să își asume o anume identitate, împingându-l astfel într-o condiție pe care el o refuza. „Bătrâne, eu nu vreau să fiu minoritar. Minoritar are aceeași rădăcină cu minor. Or… …

Trei trepte ale imaginarului Mircea Bârsilă face parte din clubul select al optzeciștilor care au reușit să debuteze editorial înainte de căderea regimului comunist, publicând atunci chiar două volume (Obrazul celălalt al Lunii, 1982, și Argint galben, 1988). Aparițiile în volum au compensat, întrucâtva, relativa sa marginalitate în raport cu principalele instanțe de validare ale …

„Poetica realului“, în variantă maghiară S-a observat mai demult, încă de la primele traduceri românești ale optzeciștilor germani (Vânt potrivit până la tare, 1982) din România că similitudinea condiționărilor istorice generează, în literaturi cu morfologii diferite, răspunsuri asemănătoare. Un bun exemplu în acest sens îl constituie volumul poetului harghitean Lövétei Lázár László, intitulat Munca la …

Tandrețe aspră Andrei Novac nu vine, în poezie, nici din așa-zisul „neo-expresionism“ cultivat de nefericiții cenacliști ai răposatului Marin Mincu, nici din pseudo-minimalismul cultivat de succesorii acestora. Format la Timișoara și aplecat în egală măsură către studiul academic al literaturii (doctorat în 2013, cu o teză despre Valentin Tașcu), el a debutat în 2001 cu …

Chiar când mă lamentam că proza noastră a cam ratat marile mișcări sociale din ultimele decenii (începând chiar cu 22 decembrie), Gabriela Adameșteanu vine să mă contrazică, publicând un roman, Voci la distanță, a cărui problematică este strâns legată de pandemia prin care am trecut nu cu mult timp în urmă. Pandemia a fost, desigur, …

Unul dintre cei mai importanți poeți maghiari contemporani, Markó Béla este, totodată, și unul dintre cei mai consecvenți în a-și tipări opera și în limba română. Gest firesc de deschidere față de cultura în mijlocul căreia trăiește, dat și de asumare a unei condiții moderne, de scriitor-punte care, aparținând prin creația sa unei literaturi (cea …