Cronica literară

Marea carte a iertării

Noul roman al lui Gabriel Chifu, Marea carte a uitării, continuă seria interogațiilor asupra condiției umane și a raporturilor ființei cu istoria, deschisă de Punct și de la capăt (2014) și continuată de Ploaia de trei sute de zile (2017). Însă o face dintr-o altă perspectivă, recuperând o dimensiune care până acum – fără să …

Despre ideile sensibile

Personalitățile organice au o dicțiune a ideilor unitară chiar și în cărțile lor „en miettes“.Vorbesc, se-nțelege, de o unitate care nu este uniformitate și care, înainte de a fi a stilului, este a gândului care subîntinde fragmentele. Gânditorul organic nu are nevoie de „teme“ și mai ales de „proiecte“ de tipul maculaturii universitare, pentru a …

Personajul carnasier și autorul vegan

Astăzi este aproape imposibil să mai faci o analiză critică obiectivă a operei lui Mircea Cărtărescu, indiscutabil, unul dintre cei mai importanți autori ai generației optzeci și, după majoritatea comentatorilor, chiar cel mai important. În jurul său s-a făurit, în special în mediul virtual, un asemenea cor encomiastic, încât a exprima cea mai inocentă îndoială …

Revenire la Eugen Simion: prozatorul de idei

Puține cărți ale criticilor români au avut destinul jurnalului parizian al lui Eugen Simion și chiar dacă specia „prozei critice“ a fost consacrată la noi de Livius Ciocârlie, succesul înregistrat de Timpul trăirii, timpul mărturisirii (1976) a contribuit substanțial la impunerea acestei modalități, până atunci socotită, eventual, o curiozitate. Nu am mai numărat la câte …

Memoria ce ni s-a dat

Una dintre cărțile cutremurătoare apărute după prăbușirea comunismului a fost, neîndoielnic, Timpul ce ni s-a dat. Memorii, 1944-1959, de Annie Bentoiu. În paginile ei, scriitoarea și traducătoarea rememora, mai puțin pentru uz propriu și mai mult pentru generațiile următoare, cea mai cumplită perioadă din istoria modernă a României: cea dintre pătrunderea trupelor sovietice pe teritoriul …

Două romane ale memoriei

  Desfășurată luna trecută la Alba Iulia, ediția de anul acesta a Colocviilor Romanului Românesc a avut ca temă relația prozei cu memoria. Ca dovadă că este o temă de actualitate, două romane recent apărute sunt construite – fiecare, în chip propriu – exact pe această formulă, a raportului cu o istorie, mai veche sau …

Covorul diafan

Deși a debutat primul, în 1968, poetul Gheorghe Grigurcu a trebuit să poarte un lung și tenace război cu criticul Gheorghe Grigurcu, până la a-i fi recunoscută independența. A fost nevoie, pentru aceasta, de mult mai multe volume de poezie decât de critică și de o receptare care, în special după 1989, a îmbrăcat tot …

Reperul lingvistic

Într-o carte-etalon pentru spiritul critic contemporan, Toma Pavel punea excesul structuralist și post-structuralist sub semnul mirajului lingvistic. Căci, pornită de la Saussure, de la formaliștii ruși sau de la Roman Jakobson și Școala lingvistică de la Praga, „teroarea metodologică“ instaurată de teoria structuralistă (nu numai în critica literară, ci și în filosofie, istoria artei sau …

America, după aproape cinci decenii

America ogarului cenușiu, volumul cel mai cunoscut al proza to – ru lui și pu – blicis tului Romulus Rusan, a fost o carte-cult în România de dinainte de 1989. Narând o călătorie la care majoritatea jinduiam, dar pe care extrem de puțini o puteau face – și anume voiajul în Statele Unite ale Americii …