Scriind despre prima ediție a culegerii lui Marian Drăghici, Lumină, încet (apărută în 2013), remarcam, pe de-o parte, lirismul de esență tragică al poetului și, pe de alta, subtila artă a brevilocvenței. Ambele caracteristici se regăsesc, subliniate și amplificate, în ediția a II-a a volumului, recent apărută, care conține numeroase inedite, precum și substanțiale rescrieri …

Distingând, într-un text arhicunoscut, între intranzitivitatea literaturii și tranzitivitatea publicisticii, Roland Barthes atrăgea atenția asupra convergenței care se manifestă, în epoca noastră, între cele două ipostaze ale autorului, cea de écrivain și cea de écrivant. Primul, scriitorul propriu-zis, începe tot mai mult să abordeze teme și subiecte ale actualității sociale, cel de-al doilea, la rândul …

Sub titlul neutru Studii literare, Mihai Zamfir a început reeditarea a șase dintre cărțile sale de istorie literară de dinainte de 1989, într-o binevenită serie de autor. În actuala penurie de idei și dezbateri literare, care a împins disciplina criticii și istoriei literare românești într-un soi de catalepsie intelectuală, reîntâlnirea cu opera unuia dintre cei …

Am spus adesea că, deși nu a fost nici din întâmplare critic literar, Fănuș Neagu a avut cea mai bună intuiție a personalității lui Nicolae Breban. În Cartea cu prieteni, prozatorul scrie: „Romancier cu oasele dure și cu o nestăpânire a trăirii foarte rar întâlnită, viscolit parcă de un blestem pe care și-l construiește fără …

Gheorghe Glodeanu a fost, în ultimele decenii, autorul câtorva sinteze de istorie literară a căror utilitate metodologică și practică nu a fost, cred, îndeajuns subliniată de critica de întâmpinare. Unele dintre acestea sunt de factură mai apăsat academică (Fantasticul în opera lui Mircea Eliade, 1993, sau Poetica romanului românesc interbelic, 1998), altele redactate într-un stil …

Zoom In/ Zoom Out, adică mișcarea aceea cu două degete, prin care mărești sau micșorezi o imagine pe ecranul telefonului mobil. Sau, mai pe românește, aproapele și departele, cum spunea Paul Cornea în cunoscuta sa carte din 1990.Nu am convingerea că Alex Goldiș e la curent cu teoria lui Paul Cornea din volumul respectiv și …

Scriam nu de mult, la finalul unei cronici consacrate unui volum de corespondență, că anumite documente literare ar trebui publicate în ediții restrânse, eventual, accesibile numai specialiștilor. Nu este și cazul recentului volum de corespondență dintre Marian Papahagi și Ion Vartic, inspirat intitulat Goliardice, cuprinzând epistolele schimbate între cei doi scriitori clujeni, între 1973 și 1997. …

După o destul de lungă rătăcire în publicistica ideologică, Paul Cernat revine la critica literară, printr-un volum intitulat Bacovia și Noul Regim al literaturii. E o revenire care mă bucură, întrucât – ca să parafrazez un „clasic“ – Paul Cernat e cu un stânjen deasupra „tinerilor critici“ simionieni, în mijlocul cărora și-a făcut veacul în …

Nu e deloc simplu, dacă nu ești cu totul lipsit de sensibilitate, să scrii o cronică literară despre recentul volum al Anei Blandiana, Mai-mult-ca-trecutul. Un jurnal al perioadei de interdicție prin care poeta a trecut – cu mai multe peripeții decât le-ar plăcea detractorilor ei – între 31 august 1988 și 12 decembrie 1989, textul …

Noul roman al Andreei Răsuceanu, intitulat Linia Kármán, încheie trilogia pe care autoarea a consacrat-o satului C., printr-o incursiune în istoria de familie. O încheiere, poate, neașteptată pentru cei care au citit și romanele anterioare (O formă de viață necunoscută, 2018, Vântul, duhul, suflarea, 2020), căci modalitatea aleasă pentru a îmbina cele trei fațete este …

Lirismul livresc al intelectului S-a remarcat, nu mă îndoiesc, hărnicia editorială neobișnuită a lui Horia Gârbea, scriitor nu doar polivalent – poet, prozator, dramaturg, critic și eseist, traducător –, ci și de o mare productivitate. Nu cunosc mulți scriitori contemporani care să publice două-trei volume pe an și, chiar dacă nota definitorie a acestor apariții …