Scrisul ca platoșă, scrisul ca adăpost

Nu e deloc simplu, dacă nu ești cu totul lipsit de sensibilitate, să scrii o cronică literară despre recentul volum al Anei Blandiana, Mai-mult-ca-trecutul. Un jurnal al perioadei de interdicție prin care poeta a trecut – cu mai multe peripeții decât le-ar plăcea detractorilor ei – între 31 august 1988 și 12 decembrie 1989, textul …

Focus Nicolae Manolescu: Metamorfozele criticului

M-a amuzat afirmația lui Alex Goldiș, conform căreia „Nicolae Manolescu va fi consacrat pentru cronicile sale, nu pentru Istoria critică a literaturii române“. Dincolo de fractura de raționament pe care o conține – Istoria critică… decurge, ca și Istoria… lui G. Călinescu, de altfel, din activitatea critică nemijlocită a autorului –, ea atestă faptul că …

Triptic de familie

Noul roman al Andreei Răsuceanu, intitulat Linia Kármán, încheie trilogia pe care autoarea a consacrat-o satului C., printr-o incursiune în istoria de familie. O încheiere, poate, neașteptată pentru cei care au citit și romanele anterioare (O formă de viață necunoscută, 2018, Vântul, duhul, suflarea, 2020), căci modalitatea aleasă pentru a îmbina cele trei fațete este …

Horia Gârbea în versuri și proză

Lirismul livresc al intelectului S-a remarcat, nu mă îndoiesc, hărnicia editorială neobișnuită a lui Horia Gârbea, scriitor nu doar polivalent – poet, prozator, dramaturg, critic și eseist, traducător –, ci și de o mare productivitate. Nu cunosc mulți scriitori contemporani care să publice două-trei volume pe an și, chiar dacă nota definitorie a acestor apariții …

Blaga îndrăgostit

Mărturisesc că m-a surprins comoția care a însoțit lansarea volumului de corespondență a lui Lucian Blaga, „Plin mi-e sufletul meu de tine, plin“. Scrisori către Elena Daniello. Și nu atât pentru faptul că trăim deja de ani întregi într-o literatură inertă, lipsită de dezbateri și de o reală piață de idei. Din cele 129 de …

Despre arta în pericol a romanului

Trei sunt, în opinia mea, factorii perturbatori care afectează paradigma romanului contemporan, nu numai în literatura română. În primul rând, diminuarea considerabilă a lecturii literare. Se citește în continuare, se citesc cărți și publicații deopotrivă, însă ponderea ficțiunii a scăzut dramatic, în raport cu situația din urmă cu câteva decenii. Diminuarea lecturii literare afectează în …

Corespondența unui scriitor de provincie

Am ezitat mult înainte de a deschide volumul Destinatar: Corneliu Ștefanache. Corespondență inedită. M-a reținut nu atât faptul că destinatarul epistolelor editate aici a fost unul dintre acei scriitori care, fără să publice neapărat texte infamante, s-au aflat mai mereu în preajma regimului comunist și, în consecință, au avut „funcții“. Activitatea de redactor la Radio …

Mirajul „acțiunii naționale”

Jurnalul intim al lui Ion Rațiu a ajuns la cel de-al cincilea volum, care acoperă perioada 1974-1978. Este deja cel mai masiv și mai consistent jurnal al unui om politic contemporan și, la drept vorbind, singurul autentic: altele (cum sunt jurnalele de recluziune ale foștilor demnitari comuniști) sunt niște memorii deghizate și, până la urmă, …

Doi prozatori

Un reviriment al prozei rurale? După un roman foarte bun – Adu-ți aminte să nu uiți, 2022 –, Ștefan Mitroi revine în atenție cu un volum compact de proze scurte, intitulat Pisica surdomută și alte unsprezece povestiri. Semn nu numai al unei fecundități creatoare de bun-augur, ci și al apar tenenței sale la o anumită …

De la București la Charlottesville, via München

„Europa liberă“ după 1989 S-a discutat mult, în ultimii ani, în special în mediul publicistic și istoriografic, despre necesitatea recuperării și aducerii în România a arhivei postului de radio „Europa liberă“. Nu știu ce s-a făcut concret pentru asta, nu am urmărit până la capăt dezbaterile și inițiativele: nu e exclus ca totul să fi …

Literatura și memoria

Pas de deux, adică mișcarea de balet clasic, cunoscută la noi în traducerea ei literală de pas în doi. Cu alte cuvinte, o carte scrisă nu doar de doi autori, Daniel Vighi și Viorel Marineasa, ci chiar în doi, adică într-o anume sintonie a temelor, dar mai cu seamă a altor elemente. Totodată – forțând, …