În numărul trecut, am comentat neverosimila (cel puțin pentru mine) corespondență dintre Constantin Noica și Paul Anghel. Nu cu mult timp în urmă, marcasem Centenarul Monica Lovinescu, scriind, în două episoade, atât despre critica ei literară, cât și despre jurnalele ei. În acestea din urmă, Noica este un personaj destul de consistent, direct și indirect. …

Nu era necunoscută istoriei literare strania pasiune a lui Constantin Noica pentru ciclul romanesc Zăpezile de-acum un veac, ca și pentru personalitatea sulfuroasă a autorului său, Paul Anghel. Se știe că, în general, filosofii nu se pricep la literatură și, în pofida superiorității cu care privesc această artă, au despre ea opinii dintre cele mai …

Dacă este ceva pentru care invidiez colegial revista „Orizont“, aceasta este rubrica de pe ultima pagină, susținută de mulți ani de zile de Ioan T. Morar. Nu atât pentru semnătura autorului – căci Ioan T. Morar este un titular de rubrică apreciată și la România literară –, cât pentru subiectul rezervat, de mulți ani, colegilor …

Cristian Pătrășconiu, colegul meu de la România literară, este, nu doar în opinia mea, cel mai bun publicist cultural din țara noastră. Cuprinderea informației la zi din varii domenii și solida pregătire filosofică – reflectată într-o minte limpede și bine organizată – merg mână în mână cu o bucurie a culturii pe care nu am …

Mircea Mihăieș a scris nu puține cărți neobișnuite, dacă e să ne gândim numai la trilogia critică dedicată lui James Joyce sau la exegeza minuțioasă a odiseei lui Corto Maltese. Însă cea mai puțin obișnuită este, de departe, Despre doliu, ajunsă acum la o a doua ediție, revăzută. Cea mai puțin obișnuită și, în același …

Ion Mureșan face parte din categoria restrânsă a poeților a căror creație, deși parcimonioasă, poartă în filigran o pecete care îi face imediat recognoscibili. Chiar și atunci când – cum este chiar cazul lui – fac parte dintr-o generație afirmată in corpore, în jurul unei poetici de grup (postmodernismul), iar nu ca sumă de individualități …

Spuneam săptămâna trecută, scriind despre proza confesivă a Monicăi Lovinescu, că reputația ei de „voce a Europei libere“ a acoperit pe nedrept opera ei de scriitoare. Observația se verifică și în raport cu opera ei critică. Apărută sub formă de volume de cronici (seria de Unde scurte, dintre 1990 și 1996, și Diagonale, din 2002), …

Cel de-al doilea Lovinescu din literatura română nu este nici Horia – autorul acelui cinic rechizitoriu stalinist la adresa familiei burgheze, care a fost Citadela sfărâmată, și al unui număr de piese „mari“, pseudo-existențialiste, iremediabil datate –, nici Vasile – fantascul interpret „guenonist“ al lui Mateiu Caragiale și Ion Creangă. Ci Monica: vocea îndepărtată care, …

Puțini scriitori contemporani își trăiesc condiția de oameni de litere cu bucuria și altruismul lui Alex. Ștefănescu. Volumul său recent, intitulat Timp retrăit, adunând între copertele sale fragmente memorialistice mai vechi și unele inedite, este – pe un palier de adâncime – o neobișnuită declarație de dragoste față de literatura română contemporană, căreia autorul, se …

Marta Petreu este o prezență cu totul aparte în generația optzeci. Nu neapărat prin faptul că este o creatoare completă, practicând cu egal succes poezia, romanul, critica literară și eseul: mai sunt și alții, printre optzeciști, la fel de buni în mai multe genuri. Însă Marta Petreu este singura care are, în opera ei, o …

Țesătura diafană a poemului Alături de Ioan Flora, Gabriel Chifu și Liviu Ioan Stoiciu, Vasile Dan a fost unul dintre poeții care au anunțat schimbarea de paradigmă produsă de generația optzeci. Debutând în 1977, cu volumul Priveliștile, el a precedat nu numai cronologic poezia din culegerile Aer cu diamante și Cinci (ambele, din 1982). Autoreferențialitatea …

Dicționarul romanului central-european din secolul XX, apărut recent sub coordonarea Adrianei Babeți, este asemenea unei clădiri cu două corpuri diferite. Primul, și anume studiul introductiv aparținându-i Adrianei Babeți, este o carte în sine și reprezintă, probabil, cea mai substanțială contribuție românească la definirea literaturii Europei Centrale. Publicarea lui în fruntea dicționarului merită să fie urmată …