Smara

Într-o carte mai veche, din 1935, despre Evoluția scrisului feminin în România, autoarele (Mărgărita Miller-Verghi și mai puțin cunoscuta Ecaterina Săndulescu) încep capitolul pe care i-l dedică Smarei cu o exclamație care o plasează de la început în categoria oamenilor excepționali și, oarecum firesc, neînțeleși de contemporani: „Iată un nume care, timp de o jumătate …

Literatura feminină

În 1933, Margareta Miller-Verghi și Ecaterina Săndulescu au publicat un volum de aproape cinci sute de pagini intitulat Evoluția scrisului feminin în România, căruia E.Lovinescu i-a făcut o prefață, deși el nu crede într-o caracteristică anume a literaturii scrise de femei: „arta nu cunoaște sex, vârstă, regiune și chiar, în analiză, naționalitate“. Cartea pe care …

Prin lumea jurnalelor intime

Stabilit de mai mulți ani în Germania, prozatorul Radu Ciobanu continuă să scrie românește și să publice cărțile sale în țară. Cea mai recent apărută este volumul de povestiri Mărturisitori, cu subtitlul explicativ „Prin lumea jurnalelor intime“, abordând în acest fel o temă care nu se învechește de vreo două secole și mai bine, deși …

Dinu Pillat la centenar

S-ar putea spune că l-am cunoscut de foarte demult pe Dinu Pillat pentru că, pe o carte a sa din 1971 (a doua ediție din Mozaic istorico-literar), îmi mulțumește pentru un comentariu „din cele mai cordiale“ la prima ediție a cărții, care a apărut în 1969; este evident deci că, dacă nu din 1969, măcar …

Alexandru Antemireanu

În amintirile sale despre viața literară în care a debutat, pe muchea noului secol, Mihail Sadoveanu consacră o pagină mai degrabă simpatetică uitatului Alexandru Antemireanu care, într-o activitate febrilă și risipită, „a scris o carte bună: Căpitan Costache, evocare din trecut“ (în Anii de ucenicie, cap.XIV). Din literatura lui, cam decolorată în parte de supralicitare …

G. Ibrăileanu – 150

Pe 23 mai s-au împlinit 150 de ani de la nașterea lui G. Ibrăileanu, unul dintre cei mai importanți și mai reprezentativi critici literari români și în general, unul dintre marii intelectuali ai epocii sale, la sfârșitul sec. XIX și începutul sec. XX. Aniversarea ar trebui să aducă din nou în atenția noastră opera unui …

Jurnal și Jurnal indirect

Este evident că trăiam astăzi altfel decât cei care ne-au precedat, și nu mă gândesc la generația celor care au trăit Primul Război Mondial, acum o sută de ani, ci chiar la părinții noștri, care ne-au transmis ceva din modul lor de a exista, de a se îmbrăca sau comporta. Dar ce gândeau putem doar …

Prin Cetatea lui Bucur

Există o literatură foarte bogată despre București, orașul de azi dar și cel de ieri, și ea sporește mereu pentru că istoria și viața orașului este organic legată de aceea a țării și a fiecărui cetățean: capitala ne reprezintă în general, pe cei vechi pe malurile Dâmboviței ca și pe cei abia veniți, de oriunde …

Sadoveanu mai puțin cunoscut

Sadoveanu este fără îndoială unul din marile repere ale literaturii noastre din secolul trecut și volumul colectiv coordonat de Ion Simuț acum doi ani cu titlul Ce e viu și ce e mort în opera lui Sadoveanu? a verificat și a validat încă o dată această judecată care a căpătat valoare de axiomă. Lăsând laoparte …

Folclorul ca introducere în cultură

Alcătuit din studii dedicate unor subiecte de folclor sau chiar mai largi, de „etno-psihologie“ cum se numea cu îndreptățire disciplina res – pec tivă înainte de modernitatea care simplifică și dă perspectivă oricărui subiect, volumul Moartea lui Patroclu al prozatorului, etnologului și folcloristului Const.Eretescu apare într-o a doua ediție – revi – zuită – la …

Iorga în ediție bibliofilă

A apărut nu demult în seria bibliofilă de opere (colecția „opere fundamentale“ zice inscripția de pe coperte, care seamănă atât de bine cu volumele din seria Pléiade a Editurii Gallimard), volumul cinci al operelor lui Nicolae Iorga (ediție îngrijită de I. Oprișan și Ileana Mihăilă, note, comentarii și tabel cronologic de I. Oprișan, introducere de …