Nopți de Sînziene

În jurul Nopții de Sînziene sînt născuți cîțiva dintre prietenii mei. Pe 20 iunie, regizorul Radu Gabrea. Un artist și un aristocrat pursînge. Generos în profesiune și în viață. Extrem de cultivat, rafinat, de o eleganță tandră rară. A plecat de aici, dar cînd văd cerul jos și plin de stele la Sinaia, mă gîndesc …

Pintilie

Lucian Pintilie s-a născut în 1933 la Tarutino, Județul Cetatea-Albă, astăzi, Ucraina, regiunea Odessa. A murit la București, pe 16 mai, în 2018. În această zi, în fiecare an, împreună cu Marie France Ionesco, ne întîlnim cîțiva prieteni. Și privim. Oarecum în gol. Unii către ceilalți. Plecarea lui Lucian Pintilie este o cale oprită definitiv …

In memoriam Geta Dimisianu. Concert din muzică de Bach

Sînt momente cînd îmi conștientizez fragilizarea. Deși mă comport arogant cu ea și caut să o țin la distanță, uneori dăm nas în nas tocmai cînd mă extrag din ființa mea ca să nu-i simt devitalizarea, sfărîmarea. Atunci, tocmai atunci, apare, palpabilă, și zgîndăre toate cicatricile. Sub plapumă mă simt ca Brumaru într-o scorbură. Nu …

In memoriam Radu Cosaşu. Kadiş

Ani la rînd, la inițiativa și la entuziasmul absolut al lui Cristian Țopescu, îl sărbătoream, în trei, pe Radu Cosașu. Cristian găsea cîrciumile, nu departe de unde locuia Relu, ne sfătuiam asupra darurilor, aveam strategii și, mai ales, emoții. O dată, am început sărbătoarea în apartamentul lui. Undeva sus, într-un bloc cu multe etaje, ne …

Mi-e dor de tine

Au fost Floriile pentru catolici. Cerul mohorît este lăsat peste mine, cu o lumină nehotărîtă, peticit cu cîteva găuri albastre, puternice, hotărîte. Gîndul meu s-a dus departe. La Bogota. Acolo am văzut același cer. Doar acolo. La capătul pămîntului. Aceeași lumină, același gri metalic. Aceleași spărturi printre nori. Festivalul de teatru, unul dintre cele mai …

La aniversară – Silviu Purcărete

Acum cîțiva ani, poate că în 2018, în plină noapte, după premiera lui Silviu Purcărete cu Bolnavul închipuit, de la Moscova, la Teatrul „Vakhtangov“, umblam de colo, dincolo, prin spațiile reședinței unde stăteam. Era trecut de miezul nopții, ne mișcam fără să vorbim, fiecare știa ce are de făcut, gesturile erau precise. Pregăteam un fel …

Cine pe cine minte?

Mi-e tare dor, de pildă, de umorul şi ironia, subtilă, a lui Vlad Mugur. De observaţiile lui fine asupra teatrului, asupra oamenilor, asupra celor mai extravagante detalii din viaţă. De felul în care a văzut şi a comentat marea, de pildă. De cîntecele napoletane pe care le cîntam împreună, în dialect. Mi-e dor de spectacolele …

Amintiri cu George Banu

Pe 21 ianuarie, Prietenul meu George Banu s-a stins. Sînt captivă încă a unei stări de șoc. Doar cu cîteva zile înainte am vorbit ultima oară. Era internat, și nu am intuit nicicum că se va întîmpla asta. Am înțeles că este o încercare, grea, dar nu o cameră înaintea plecării. Obosit , dar prezent. …

Iluzia

Sînt la Paris. Nu am apucat să ne mai vedem. Deși plănuise asta pentru luni, la spital. Nu m-am gîndit la așa ceva. Despărțirea nu părea să ne dea tîrcoale. Puțin obosit, mi-a spus la telefon că am ceva din vocea lui Radu. Radu PENCIULESCU. O fărîma de gheață s-a strecurat în minte. De sîmbătă, …