Cu o exergă din Saint-John Perse, echinoxistul Viorel Mureșan își compune cartea cea nouă și ca un Cântec pentru un echinox, reunind cronici (apărute la vremea lor în „Caiete Silvane”, „Familia”, „Vatra”) la cărți datorate, cele mai multe dintre ele, unor echinoxiști din toate generațiile. Nu toate, căci cercul său de lectură e unul deschis …
Resurecţia periodică a prozei scurte pare să fie, spuneam altădată, legică în literatura noastră. Liviu Rebreanu știa foarte bine că așa stau lucrurile când inventaria, în Centenarul nuvelei românești, excepţionalele lumi în miniatură considerându-le fundal indispensabil evoluţiei romanului. Un impas al genului proteic, o ezitare se pot depăși printr-o rafală rapidă, insistentă, care tatonează un …
„Dezamăgit profund de importanța scăzută care se acordă limbii noastre”, Ioan-Aurel Pop a decis să posteze pe facebook un serial închinat limbii române, reluând și secvențe din cartea sa cea nouă De la romani la români. Pledoarie pentru latinitate, apărută la Editura Litera (Chișinău, 2019, 366 pagini): „Limba română nu este numai un vehicul de …
Când am întâlnit-o prima dată, la un eveniment literar, în treacăt, nu eram sigură dacă despre distanța arogantă pe care o joacă un scriitor aspirant față de mai vârstnici e vorba în atitudinea Andreei Hedeș ori, pur și simplu, despre o mare timiditate mascată stângaci. Am regăsit-o apoi în paginile „Luceafărului de dimineață”. Recenziile și …
Paranteza e și oprire în loc a discursului pentru o precizare, o completare, o adâncire. Ne înţelegem, credea Paul Valéry, „graţie vitezei trecerii noastre prin cuvinte”. Starea „obișnuită” a omului presupune ignorarea prelungirilor latente ale oricărui obiect de vorbe și lăsarea grăbită în voia pattern-urilor moștenite ale propriei limbi. Poetul/scriitorul adastă prin intermediul ralenti-ului metaforal …
Recitind poemele lui Ioan-Pavel Azap din mica antologie de autor apărută de curând, constat că rămâne în continuare „uimitor cum se conservă lirismul, o anume vibraţie afectivă, într-o poezie care pare mai degrabă dispusă spre parodierea şi bagatelizarea propriilor criterii de constituire” (Petru Poantă). „Scrisul cu absențe” despre care vorbește Ion Mureșan în textul escortă …
pot repeta, pe scurt, ce spuneam altădată despre excelentul regizor, eseist, prozator, poet Mihai Măniuțiu: poemele lui coboară, cu fiecare plachetă, tot mai adânc şi mai dez-vrăjit spre interioare vulnerate, proza exersează derâderi la lumea care (pe)trece, iar regia caută locul de mijloc, răscrucea în care înăuntrul şi în afara s-ar putea reconcilia: „Secretul – …
Așa, poemul cu floare, se numea printre redactorii și colaboratorii revistei „Steaua” din anii 1970 pagina cu poem românesc tradus în alte limbi față în față cu o reproducere de pictură/sculptură afină, pe hârtie bună, velină, tipărită separat și atârnată cu dichis în mijlocul de pagină vecin. Nu-i nicio îndoială că ideea fusese a lui …
Absolventă de Istorie și Filosofie la Universitatea Babeș-Bolyai (și-a susținut doctoratul cu teza Folclorul românesc în opera lui Mircea Eliade), redactor la Editura Școala Ardeleană, Sandra Cibicenco debutează cu un volum oarecum surprinzător, Salata de cuvinte. Deși a deprins de la poeții generației sale, dar și pe cont propriu exasperarea, răspărul, sațul față în față …
S-a lansat de curând la Gaudeamus Cluj-Napoca o nouă carte din seria de autor Ioan-Aurel Pop a Editurii Școala Ardeleană: Românii. Eseuri dinspre Unire. Am nu- mit-o fără ezitare carte a identității noastre. O carte pledând pentru cultivarea memoriei, „atribut fundamental al inteligenței” în opinia autorului („nimic din ceea ce se petrece acum, sub ochii …
Mi-am propus să urmăresc evoluția poetei Adriana Teodorescu nu doar fiindcă a debutat în Colecția Biblioteca tânărului scriitor a Filialei clujene a Uniunii Scriitorilor (cu un eseu despre Caragiale, variantă a tezei de doctorat), ci și fiindcă mă interesa anume poetica morții, una dintre temele sale preferate și fundal teoretic al unei poezii de insistentă …
Când este evocată figura lui Sextil Pușcariu, se vorbește, în mod firesc, mai ales despre marile sale ctitorii: organizarea Universității de la Cluj, căreia i-a fost și rector, întemeierea Muzeului Limbii Române, primul institut românesc de lingvistică, buletinul „Dacoromania”, continuarea Dicționarului limbii române, inițierea Atlasului lingvistic român etc. Nu se uită nici faptul că el …