Coloana sonoră sau despre muzici și zgomotiri

De la naștere, ba se pare că și dinaintea ei, înotăm într-un ocean de sunete pe care învățăm să le distingem. Le auzim și fără să vrem, le ascultăm când vrem („Ah, lucrurile cum vorbesc“). Recunoaștem vocile părinților, citim în intonația celuilalt semnale de bine ori de rău. Înregistrăm ciripit de păsări, uneori învățând să …

Paralele intersectate

N-am făcut decât să trăiesc, dar și din asta se moare“, așa sună în traducere finalul unui poem de József Attila, versuri la care am trimis adesea în cărțile mele despre muritudine. În pagina de poezie din nr. 11-12 al revistei „Steaua“, Markó Béla (traducere Kocsis Francisko, el însuși poet și prozator remarcabil) trimite la …

Între sau miezul lucrurilor

M-am situat dintotdeauna de partea acestui între al nuanței, cu un relativism echilibrat. Refuz să descriu lumea sever maniheist în alb și negru, oameni, lucruri, întâmplări nu le etichetez pripit în negru tăciune versus alb imaculat, caut și găsesc argumente că „adevărul e la mijloc“, în bogatul teritoriu al miilor de griuri, unele luminoase, altele …

Limba română, averea și fireaL

Limba română nu e doar averea cea mai de preț a românilor, cum bine s-a spus, ea e și firea noastră, cum iarăși s-a spus deja de secole despre legătura tuturor limbilor pământului cu felul de a fi al oamenilor ce le vorbesc. Nu întâmplător, în limba română, limbile și neamurile erau cândva sinonime (Neagoe …

Pământul și pământurile

Printre stereotipurile moștenite din generație în generație, două par de neclintit, căci niciun gând îndoit nu le dă târcoale: Pământul, casa noastră și Mama Natură. Dacă încercăm o privire mai nuanțată, constatăm imediat că lucrurile nu sunt chiar atât de simple, iar posesivul e cel puțin fragil.Pământul ca Terra nu ne are nicio clipă în …

Interioare Tiffany și alte refugii

Spre deosebire de cuibul ori vizuina animalului, casa e un spațiu cu înțeles uman, nu doar biologic (Michael Paul Jones, Notes toward a Philosophy of Architectural Space). Casa apare ca încorporare/întrupare a memoriei și speranței, acestea ținând deopotrivă de neam, de familie, de individ. Forța casei ca imagine poetică arată că semnificația ei e strâns …

Trupul și candoarea

Uniune a minții cu trupul (după Lucrețiu), omul a traversat etape succesive de împăcare a fețelor sale ori, dimpotrivă, de divorț. Trupul e periodic satanizat, împins în umbră, în noapte. Indiferent ce se întâmplă între oameni – căci interdicțiile nu reușesc să paralizeze intimitatea secretă și mereu promiscuă (potrivit mentalului dominat de porunci) a alcovului …

„– De unde ştii tu, mă?” sau Despre competență

„Înainte de moarte”, nuvela lui Marin Preda, surprinde oscilarea umană între teribila incertitudine și spaima de certitudine în legătură cu ceasul morții. Stancu lui Stăncilă stă să moară, asemeni lui Ivan Ilici, personajul lui Tolstoi. Știa, ca membru al unei specii muritoare, că va muri. „Junghiul” are rostul de a transfera moartea colectivă – toți …

Tinerețe fără bătrânețe și alte răsfățuri vesperale

Simplificând: omul se definește (și) prin pasul important pe care l-a făcut transformând în artă nevoile sale fundamentale: hrana, adăpostul, perpetuarea. O dată cu descoperirea focului, apare gătitul (nu întâmplător, în limba română a găti e rudă cu a se găti, cu împodobirea veștmintelor și a trupului; amândouă trimit la senzația că lucrurile nu sunt …

Gândul, cuvântul, smintirea

Să spun mai întâi că smintirea o iau în sensul dublu al etimologiei pe jumătate inventate de mine: las deoparte deducerea lui a (se) sminti din slavă (chiar dacă nu-mi displace nicidecum această latură a limbii noastre care o face și mai specială și, poate, mai mlădioasă), și avansez ipoteza că smintirea se trage din …

Despre carența de viitor

„Patria vieții e numai prezentul“ (Mihai Eminescu) De-a lungul anilor, de câte ori m-a nemulțumit vreo împotmolire, vreo derută, vreo stângăcie a societății românești, le-am dat repetat dreptate unor C. Drăghicescu ori Cioran, cel din Schimbarea la față…, să zicem, dar mai ales lui Constantin Rădulescu-Motru care, în capitolul despre psihologia poporului român inclus în …

Corespunderi – fișe critice ilustrate

Vizualizez, poate într-un grad mai mare decât cel obișnuit, ceea ce citesc. Ochii minții sunt gata să „vadă“ ceea ce înșiră literele pe hârtie. Se ivesc priveliști, siluete, alcătuiri de forme și culori, care își caută singure (oarecum) corespondentul în imagini plastice ori muzicale deja stocate de-a lungul vieții în memorie. Întrepătrunderea e imprevizibilă și …