Deși V. Erofeev afirmă despre Cei mai frumoși ani din viața lui Anton că „cine vrea să înțeleagă Rusia de azi trebuie să citească romanul lui Norris von Schirach“, funcția predominantă a textului nu este cea referențială. Luciditatea nu transpare din rigiditatea construcției, chiar dacă E. Vodolazkin trimite explicit la rigoarea arhitecturii romanești a scriitorului …
Cafeaua de dimineață În zațul cafelei din ceașca de porțelan se desenează un cal o rămurică de brad. mișc ceașca și iată apare o stea – o cometă viitorul are un V mare Zațul acesta mă minte sunt sigură. În amfiteatru În amfiteatru sau strâns mulți studenți le voi vorbi chiar dacă nu sunt …
Ultimul portret al lui Ioan Petru Culianu este o fotografie făcută pe 20 mai 1991, cu o zi înainte de tragicul său sfîrșit. Ni-l arată la masa de lucru, avînd în fundal biblioteca de uz curent, în biroul său de la Divinity School, Universiy of Chicago. Culianu ne privește serios, cu ochelarii atîrnînd de un …
Se împlinesc treizeci de ani de la asasinarea lui Ioan Petru Culianu (21 mai 1991), prieten şi coleg de generaţie. Dedic acest eseu memoriei sale. Este foarte probabil ca tânărul antropolog american de origine peruviană Carlos Castaneda (1925-1998) să fi audiat în anii ’60 cursurile de istorie a religiilor ţinute de Mircea Eliade la University …
Cartea lui Eddy de Wind, singura lui carte, Auschwitz, ultima stație. Povestea mea din lagăr: 1943-1945, poate fi citită în multe moduri. Cu siguranță și ca roman. E o scriere tulburătoare, singura realizată în lagăr, așezată pe unul dintre caietele pregătite pentru a fi notate listele cu cei trimiși la moarte. Am avut o oarecare …
Una dintre cele mai reprezentative voci ale literaturii antileze, MARYSE CONDÉ, s-a născut în Guadelupa în 1937. Şi-a făcut studiile liceale şi universitare la Paris, specializându-se în literatură engleză. În 1959 a plecat pe continentul african, lucrând ca profesoară şi traducătoare în Côte d’Ivoire, Guineea, Ghana şi Senegal. După revenirea în Franţa, s-a dedicat jurnalismului …
Desemnând un flagel al omenirii, cuvântul ciumă înfioară prin semantismul său fără echivoc, în care se resorb o mare parte din spaimele activate de spectrul morții. Într-o carte din 1978, Boala ca metaforă, Susan Sontag analiza procesul de metaforizare declanșat de caracterul devastator al afecțiunilor letale. În același an, Ludmila Ulițkaia, concepea un scenariu inspirat …
Poeme de Cristian Liviu Burada Umbra în genunchi Nu mai știam ce cale să apuc Merinde-visuri n-aveam în desagă Vreun cuib nu mai știam spre care să mă duc Nici vreo iluzie să-mi cadă dragă Chiar umbra-mi era parcă ținută sub obroc Nu aveam cum să strig și nici la cine Nu-mi mai puteam dori …
Mi se pare că în prima parte a pandemiei eram mai filosofi, aveam mai multe necunoscute și o singură amenințarea, Covid-19. Pe urmă amenințările s-au multiplicat: modificarea tulpinilor virusului, crime sau sinucideri aproape gratuite, alegerea vaccinurilor (ca o altă, ascunsă, amenințare, cu efecte riscante și eficiențe variabile), blocaje în administrarea acestora, încîlcirea în tot felul …
Printre întâmplările marcante ale anului 1873 se numără și faptul – relatat de Filip Florian în Zilele regelui – că, în „bunul lor obicei“, Carol I și Elisabeta au petrecut zeci de zile la Sinaia, „locuind în chiliile călugărilor, privind crestele munților și pădurile necuprinse, căutând locul potrivit pentru un viitor palat de vară, cercetând …
Mama nu a citit niciodată ceva scris de mine. Dar nici eu nu m-am supărat pe ea că nu a citit. Am considerat, culmea, că-i normal să nu citească. Nu aveam nevoie de opiniile ei, aveam nevoie de dragostea ei, și așa e întotdeauna. Când iubești pe cineva și știi că și persoana respectivă te …
Când a vrut să întoarcă la rândul ei un nou șir de complimente, în capul scărilor apăru cu un surâs inconfundabil Diplomatul. Glumind, acesta ceru soției să nu își țină invitații la ușă. Doamna Andreea se întoarse cu un zâmbet și surprinse cum Diplomatul își aranjase ultimul buton. Arvinte ținea să se descalțe „din solidaritate“ …