Citesc și recitesc ample porțiuni din lucrarea de succes lui Jacques Attali, Scurtă istorie a viitorului și nu pot să-mi reprim dezamăgirea. În ciuda faptului că avem de-a face cu o lucrare temeinică, nu convinge. Oare așa o fi, cum zice autorul, peste câteva decenii? Și dacă o fi, ce am câștigat? Sau, dacă nu …
În arta sa, poetul Dan Stanca este un păstrător al cheilor care alege să deschidă porțile spre aceasta. Chiar făcând acest lucru nu distruge corola de minuni a poeziei, ci intră într-un dialog cu un cititor ideal, un dialog care este joc și comuniune deopotrivă. Poetul creează astfel un spațiu al ideilor, în care bucuria …
Bătrînul din Wuhan Trăia în vremea aceea singur un bătrîn nonagenar în Wuhan. Nu-și mai dorea nimic. Ceru doar atît să coboare așa cu patul și să contemple atent pentru ultima dată Soarele Imperial la apus. În locul lui un altul – cum seamănă ei între ei – putea fi de-acum vindecat. Biblioteca Eu …
Răniții erau din ce în ce mai mulți; cît mai răsunau focurile de armă, veneau și brancardieri, numărau unu, doi, trei și dădeau cu răniții de pământ. La început, răniții erau puși grupuri, grupuri, dar nu a trecut mult și tot pămîntul a fost acoperit de ei, ca de-o pătură. N-am să uit toată viața …
LA LOCUL CUVENIT Vezi, până la urmă, toate s-au așezat la locul cuvenit Potolindu-se ca o apă învolburată până mai ieri Când vâsleam văzduhul cu palmele în care Topeam, arar, câte-o stea dătătoare de alte puteri… Nisipul, tot mai gloduros, nu-mi mai mângâie genunchii Altădată, gata să se-ndoaie, supuși Sunetele se-aseamănă Doar cu ele însele, …
Cele două sintagme din titlu țin loc de definiție în ceea ce privește comunicarea social-națională, componentă a unei paradigme de top, în care, înlocuind etnia, aceasta rămâne validă în genere ca expresie lingvistică globală pentru limbile altor popoare. Căci limba/ graiul unui neam/ popor este sinele acestuia, comoara cea mai de preț din moși-strămoși spre …
Lorenzo Renzi (n. 1939) a fost profesor de Filologie romanică la Universitatea din Padova și este membru în Accademia della Crusca. Cunoaște România din 1966, a ajutat mult pe exilații români, a denunțat regimul comunist din România și s-a solidarizat cu opozanţii din ţară. A fost profesor asociat la București și la Cluj, după 1990. …
Ștefan Munteanu avea 17 ani când l-a descoperit pe Teodor Vaida, în sensul că i-a descoperit rubrica intitulată „Calul de dar“ din revista „Comunitatea“, pe care o citea din scoarță-n scoarță. Apărea joi și, deși nu se bătea lumea pe ea, Ștefan nu voia să riște, ținând cont că veneau puține exemplare, așa că era …
rugina înserării cuprindea resturile întîmplărilor trăgînd după ele lungi trene ale nepăsării. vacarmul acela care despică totul în două. ca într-o baladă a deșertăciunilor ultime. despre noi soseau vești din ce în ce mai neverosimile. cu vii și morți care se rătăcesc între neguri, cu locuri și timpuri prin care trec alte arătări stacojii, care …
Frankfurt am Main, cunoscut îndeobște ca oraș al lui Goethe și al marilor bancheri, este și a fost totodată și unul din cele mai importante centre ale culturii evreiești din Germania. Înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, comunitatea evreiască număra aici cca. 30.000 de locuitori, din care, după război, rămăseseră 300. Cei care au …
„Alle Dichter sind Juden“ (toți poeții sunt evrei) se spunea în Bucovina antebelică. Din Bucovina a răsărit cel mai important poet al lumii spirituale germane contemporane – poetul Paul Celan (pseudonimul lui Paul Peisah Antschel). Născut în capitala Bucovinei, (23 noiembrie 1920), într-o famile evreiască cu idei sioniste, (o mătușă, Minna, va emigra în 1934 …
Epoca stalinistă luă sfârșit pe cinci martie, dar oa menii nu se dumiriră mult timp. Dimineața devreme anunțară la radio moartea cârmaciului. Era mort de câteva zile, dar era atât de mare buimăceala celor care trebuiau să piloteze de acum încolo corabia, încât se hotărâră ca mai întâi să informeze lumea despre boală. Buletinele mincinoase …