Lutz Korodi moştenise afacerea cu bidoanele de la Friedman Haim. Un evreu cu barbă din Coştiui. Îl întâlnise în gara oraşului. Era obosit. Avea probleme cu calitatea firelor de păr. Vântul, dinspre Valea Metalului, suflase patru săptămâni. Praful se impregnase în părul femeilor. Slăbiseră firele. Se subţiaseră. Când le cântăreai, jumătate din greutate era praf …

 (fragment de roman) La început, drumul pe mare fusese lin și însorit, cu vânt prielnic, care le bătuse mereu din spate, dând avânt corabiei cu pânze ca și cum le-ar fi încurajat îndepărtarea de porturile cunoscute. Când din străfundul albastru al depărtării apăruse în sfârșit lumina farurilor din Stambul, puntea era deja plină de oameni, …

(Transcriu sârguincios vise, coşmaruri) Transcriu sârguincios vise, coșmaruri, dorințe, descriu cu uimitoare exactitate întâmplări care n-au avut loc, imagi nez, imaginez, ficțiunea asumată este mai puternică decât realitatea, minciuna trăită cu intensitate este mai puternică decât adevărul, ficționez, ficționez, re-creez lumea. Lumea este un puzzle pe care, nătângi, cei mai mulți se îmbulzesc să-l alcătuiască …

(fragment) După o anumită vârstă, în amintirile oamenilor nu mai există în mod clar noțiunile de trecut și prezent. Se întâmplă să-ți amintești lucruri din trecutul îndepărtat, chiar din copilărie, atât de viu și de limpede de parcă s-ar fi întâmplat ieri, iar ceea ce s-a petrecut cu o zi în urmă să nu mai …

(fragment) m-am întrebat mai târziu, nu fără mirare, cum dăduse unchiul T. de mine. De la ai lui nu-mi putea afla adresa, asta și pentru că în perioada aceea m-am mutat de două ori în diferite cămine studențești. Îmi spusese mătușa L. că e la spital și așteaptă să-i fac o vizită. Ei, asta nu …

Cândva, cam la jumătatea distanței dintre adineauri și începutul lumii, casele de la țară erau toți oamenii care locuiau în ele. Se nășteau și mureau cu fiecare dintre aceștia. Dar niciodată pentru totdeauna, pentru că venea mereu o nouă naștere, poate în același timp cu o nouă moarte. Una, într-o odaie, cealaltă, în odaia de …

Cornelia a murit la scurt timp după numirea mea. Credeam că mama o să paralizeze de supărare. În câteva săptămâni a ajuns o umbră, nu își putea stăpâni plânsul și voia să se întoarcă la casa ei din acele locuri blestemate unde și-a îngropat doi copii în floarea vârstei. „Mâine plec!“, zicea în fiecare seară …

Tot ce va trebui într-o zi să uiți va fi că exiști doar într-un timp prestabilit. Restul sunt presupuneri. Paul-Henri de Courtillon După înmormântare, Eléonore se dusese direct acasă. Nu mai rămăsese niciun moment acolo, lângă fosa aceea neagră, întunecată ca un ochi dreptunghiular al diavolului ce o înspăimântase până la leșin, căci îi înghițise …

(fragment) Capitolul XXIII În care aflăm cum se călătorește cu un zmeu de hârtie, de ce e importantă programarea la frizer și cum își face apariția un personaj misterios Iana porni la drum urmând suflarea caldă a vântului ce bătea dinspre curcubeu. Drumul era lung și necunoscut. Îl străbătea când cu pași mici, când în …

(fragment) Pleci într-o călătorie cu gîndul să descoperi alte locuri, pe care inevitabil le asemeni imediat cu ceea ce ai lăsat acasă. Dacă în mintea ta domină această comparație, riști să nu descoperi nimic și să dorești să revii acasă cît mai grabnic, cu un gust amar. Așa s-a întîmplat și acum, în ultima decadă …

În dimineața zilei de 7 octombrie a anului 1902, îmbrăcat în cele mai curate haine ale sale și proaspăt bărbierit, Tudor Mitroi, plugar din comuna teleormăneană Salcia, s-a prezentat, împreună cu Voicu Stancu Mitroi și Ilie Gheorghe Mitroi, la primăria din localitate, pentru a declara în fața „oficerului“ de stare civilă că soața lui, Maria …

Gheorghe merge în față, strângând cu mâna dreaptă la piept o damigeană de cinci litri plină cu vin. Vin roșu, din via lui, pe la care el nu trecea niciodată. Era în grija Stăncuței. Adică a calului de femeie ce vine din urmă, la o depărtare de câțiva pași, cu o cobiliță pe umeri. De …