Da, poate era o pată mare pe inimă. Poate din vremea când locuiam în districtul doisprezece al Vienei, într-o singură încăpere: tata, mama şi cu mine. Când o fetiţă doarme cu părinţii aude oftaturile mamei și gemetele tatălui. Dar poate nu e asta. Poate că e de atunci când mama mi-a şoptit: „Îmi pare rău, …

Kati se uită la maldărul de rufe așezat în colțul camerei și oftează. E frântă de spate. Toată ziua a rânit prin casă, s-o scoată la lumină. Nu că ar fi fost murdărie, că a făcut curățenie și ieri și alaltăieri și acum trei zile și acum o săptămână. Numai că ei așa-i place, să …

Orașul e departe. Norii s-au risipit. Se adunaseră, negri, căzuseră câteva picături, apoi vântul îi împinsese spre vest. Coroanele copacilor aprinse de lună. Jocurile de lumini, în contrapartidă cu jocurile de umbre ziua, pe terasa betonată. Sunetele nopții uriașe și primordiale, țârâitul insectelor, foșnetele pisicilor care se furișează printre tufele de trandafir, un murmur nedeslușit. …

Tura de noapte la Dispecer decurgea de obicei în liniște, dacă nu prindeam furtuni, descărcări electrice sau avarii. Totuși, dimineața aveam ochii bulbucați, creierii varză și pieptul ca toba de tinichea: băteam în el să scutur tabacul fumat ca-n prostie, și tot nu se curăța. Ajungeam acasă când ai mei plecaseră: nevasta la magazinul de …

Ulysse pătrunse în Cetate la câteva ore după răsăritul zorilor. I s-a luminat chipul, a ridicat brațele și a slobozit un chiot de satisfacție. Pe urmă, a îngânat pentru sine: „Iată locul mult dorit. Un loc despre care pot spune cu mâna pe inimă: este cu adevărat al meu. Îmi va da ceea ce nu …

Aasta voia, atât voia, dorințele lui erau modeste fiindcă la urma urmei și el fusese un om modest toată viața. Doar încadrarea la ziarul partidului „Scânteia“ îl făcuse oarecum să nu-și mai cunoască lungul nasului sau să și-l ia la purtare. Dar au venit evenimentele din decembrie 1989, care i-au dat viața peste cap și …

Hector Man îți planifica foarte minuțios vacanțele. Nu făcuse excepție nici de această dată. Căutase hotelul pe Internet, avînd grijă să fie chiar pe țărm, cu nu prea multe etaje, cu balcon și geamuri mari cu priveliște către mare, cu plajă proprie, föhn în baie, frigider în cameră și, desigur, cît mai multe comentarii favorabile …

După câteva ciocănituri, ușa s-a deschis, de fapt, s-a tras un pic deoparte, fără să dezvăluie vreun corp, femeia stătea ascunsă după tăblia de lemn, așa că n-avea altceva de făcut decât să pășească înăuntru, probabil tipa nu voia să fie văzută prin vizor de vreo babă. După ce a intrat, femeia a împins la …

Există oameni care, fără a depune vreun efort, devin un fel de duhovnici pentru mulți dintre cei din jur. De ce? Nu știu, deși mă interesează subiectul, întrucât fac parte dintre aceia ce se pomenesc deseori că devin confidenți ai unora ce țin fapte ascunse, că devin un seif dintr-o bancă sigură, unde se poate …

Apoi a venit Ziua Aceea: Varvara le-a convocat pe amândouă. Era iunie, anul școlar se sfârșise. Dar să vină fără copii, musai doar ele trei. Că are să le spună ceva. Oricât au tras-o de limbă, n-au putut să afle nimic: taina tainelor. – Să vezi că mama vrea să ne convertească și pe noi, …

Prima oară am învățat să mor într-o dimineață de primăvară. Fereastra odăii în care dormeam era deschisă și mărul din fața casei stătea cu coatele pe pervaz, privind înăuntru la mine. La începutul de viață al morții mele, mai precis. Nu știam, pe atunci, aproape deloc ce este moartea. Viața, nici atât. Încercasem să aflu …

Domnul Ionescu pare că i-a reprodus întocmai doamnei Apostoleanu cele relatate de doamna Berbece, mama lui Toni: o poveste cusută cu ață albă pe care poate că nici el n-o credea – anume că Toni își spărsese nasul izbindu-se cu capul de cantul ușii de la dulapul de bucătărie, ușă pe care din neatenție o …