În noiembrie 1962 la Cofetăria „Arizona“ din Cluj, unde veneau îndeosebi scriitorii și artiștii, l-am văzut pe Radu Stanca și mi s-a întipărit în memorie figura unui intelectual distins, cu un chip ce trăda o suferință ascunsă. Era grav bolnav și peste câteva săptămâni poetul avea să treacă la cele veșnice. În revista „Tribuna“ a …

Nu e tocmai ușor de stabilit locul lui Dumitru Radu Popescu într-o tipologie a prozei românești.Din 1958, anul debutului editorial cu volumul de schițe și povestiri Fuga, şi până la ultimele apariții (datând de la începutul deceniului trecut), prozatorul a acoperit, cred, tot inventarul de specii ale genului epic, de la cronica măruntă la ciclul …

Prezența morții este percepută din partea unora dintre personajele scrierilor în proză ale lui Dumitru Radu Popescu sub forma unei fante a divinității oferită celui care dorește să aibă un minimum acces la sensul lumii. Totodată, i se dăruiește alesului șansa de a intui misterul sacralității dincolo de orice explicație găsită pe cale rațională. Pentru …

  Teoretician şi critic literar, Ion Vlad (26 noiembrie 1929, Archiud, jud. Bistriţa-Năsăud – 9 decembrie 2022, Cluj-Napoca) a absolvit Facultatea de Filologie (secţia română) a Universităţii „Victor Babeş“ din Cluj (1952). A rămas la catedră, devenind, în 1972, profesor titular al disciplinei Teoria literaturii. A fost decan al Facultăţii, Rector al Universităţii „Babeş–Bolyai“ (1976–1984). …

Ion Vlad face parte din șirul acelor rari dascăli și savanți români care și-au ilustrat disciplina cu austeritate și chiar severitate, fiind fără cruțare față de calofili, indeciși, proști sau naivi incorigibili. Nu i-au plăcut laudele, nici dacă s-au chemat elogii sau omagii ori chiar portrete. Nu l-am avut ca profesor, fiindcă studiam istoria și …

De ce Craiova, dar mai ales de ce Crușeț?Aș putea afirma că o idee pe care însăși Monica Lovinescu mi-a „sugerat-o“ cu mulți ani în urmă, când i-am citit prima dată Memoriile, a fost aceea de a pune pe harta culturală a țării noastre un loc mai puțin cunoscut – Crușețul, o comună gorjeană la …

Într-o anchetă literară recentă, România literară se ocupa de scriitori uitați. Unul dintre repondenți opina că sunt mai multe categorii de scriitori uitați: unii, cei mai mulți, pentru că opera lor s-a dovedit caducă, așadar își merită uitarea; alții pentru că au venit orientări literare noi și scrisul lor pare inactual, vetust; și, în sfârșit, …

Așa ar putea fi definit Vasile Copilu-Cheatră, al cărui volum reprezentativ apărut în 1937, la Editura „Lamuri“ din Mediaș, se intitula Cartea moțului. Maestrul său după propria mărturisire a fost Aron Cotruș, cu care se înrudește stilistic, și pentru care a păstrat o statornică prețuire întreaga viață, cercetându-i traseele biografice în țară și străinătate. Este …

În lucrarea sa The Jazz Age (1987), Arnold Shaw constată – după o analiză a creației nenumăraților „tune-smiths“ (făuritorii de piese-standard din istoria de început a jazzului) – că doar doi dintre ei au fost capabili să depășească prin textele lor dependența strictă de propriile melodii. Creațiile lirice ale lui Cole Porter și Oscar Hammerstein …

În 1971, au debutat simultan la fosta Editură „Dacia“ din Cluj-Napoca trei poeți din redacția de întemeietori ai revistei „Echinox“, colegi de promoție la Filologie: Dinu Flămând, Ion Mircea și Adrian Popescu. Titlurile volumelor de atunci – Apeiron, Umbria, Istm – sugerau unitatea unui spațiu poetic conturat ca „patrie“ a rostirii lirice, ilustrând simbioza dintre …

Anul acesta, mai mulți dintre echinoxiștii primi împlinesc sau ar fi fost să împlinească trei sferturi de veac: Adrian Popescu, Ion Mircea, Dinu Flămând, Mariana Bojan, Olimpia Radu, Petru Poantă. Unii cu un an mai devreme (Eugen Uricaru, Aurel Șorobetea), alții cu un an mai târziu (Marian Papahagi). Dacă la ora începuturilor 75 mi se …

Peste câteva luni, vor fi trecut 32 de ani de la moartea (16 septembrie 1990) lui Aurel Dumitrașcu. A lăsat în urmă două cărți cenzurate la sânge, o mulțime de pagini scrise, în devălmășie, mai multe jurnale cu un nume generic de „carnete maro“, multă corespondență împrăștiată în toată țara, cu destinatari de toată mâna. …