Eseu

Doctoratul lui Blaga

După ce Sextil Pușcariu, entuziasmat de valoarea Poemelor luminii, i-a prezentat și publicat poemele, la una dintre primele lor întîlniri, aceea din 4 februarie 1920, petrecută la Cluj, imediat după serbările de inaugurare a Universității, Blaga i-a cerut protectorului său să îl ajute să ajungă profesor la universitatea abia înființată. Mărturia întîlnirii se păstrează atît …

Despre luciditatea românească

Există o carte celebră, scrisă de un voievod pe care Bogdan Petriceicu Hasdeu nu pregeta să-l numească „acest Marc Aureliu al Țării Românești“, socotită pe bună dreptate una dintre cele mai strălucite opere ale culturii noastre vechi. Această carte intitulată Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie a fost abordată ca o contribuție moralizatoare, …

Biblioteci în amurg

De-o bună bucată de vreme, se aude un huruit amenințător, deocamdată subteran, aș zice, legat de soarta Cărții, a Bibliotecii, a Cititorului. Pe de-o parte, sunt înclinată să cred că multe dintre îngrijorări sunt mimetice – e straniu cât de repede prind din zbor, chiar și oameni cu capul pe umeri, orice alarmă, gata fiind …

Doza de risc

Pe fel de fel de surse, mai mult sau mai puțin oficiale, ni se transmite că Inteligența Artificială reprezintă un pericol uriaș pentru umanitate. Pericolul acesta a devenit deja, prin insistența cu care mass-media repetă lozincile, un fapt banal. În ce mă privește, eu am întotdeauna dubii atunci când mass-media sau rețelele de socializare își …

De la Hipocrate la Cantemir. Terminologia medicală

Lingvistica medicală nu este o disciplină separată, ci se studiază în cadrul istoriei medicinei, dar ar putea să fie, având în vedere că dincolo de etimologia seacă a termenilor medicali se ascunde o întreagă succesiune de descoperiri științifice, obiceiuri și povești interesante. Termenii medicali din Antichitate au fost studiați deopotrivă de lingviști, medici și istorici, …

Migrene. Tratament oniric

În Viața mea de noapte, rețineam teoria freudiană cum că, pentru a nu fi tulburat în munca sa nocturnă, subtextuală, creierul știe să fabrice povești de răspuns la stimulii exteriori, contextuali (care, desigur, nu încetează în timpul somnului nostru), visele fiind o formă ficțională de răspuns. Visând, nu ne trezim imediat pentru a răspunde vreunui …

Cetatea ideală și instituțiile ei

Dacă recitim Republica și Legile din perspectiva modului în care sunt făcute să funcționeze lucrurile în societate, descoperim că paznicii și conducătorii (1), adică șeful suprem și poliția, sunt motoarele acțiunii: șeful prin dispozițiile care decurg din cunoașterea sa, care e totală și de care acesta poate dispune integral în mod centralizat, iar poliția prin …

Val Gheorghiu și Gabriel Caloian

Dând o raită prin atelierele pictorilor ieșeni și nu numai ieșeni, mi-am îmbogățit spirtul și mi-am lărgit crezul artistic. Atelierul pentru un artist plastic e loc deopotrivă sacru, dar și profan, în care are loc pe un rug, nu întotdeauna aprins, jertfa arderii de sine. Dar am găsit și talciocul, căci fiecare dintre ei, pe …

Consternări de seară

Omul: creatură harnică într-un univers profund leneș. Care funcționează după legea energiei minime. A strădaniei cât mai mici. Și a entropiei: adică în mod natural și neostoit tinde spre dezordine. Curtea nelucrată, mușchii nelucrați, mintea nelucrată se îndreaptă încet, dar sigur, spre vălmășeală. Așa cum se erodează și munții, cum se epuizează de gaze și …

Deșertul în trei interpretări literare

Întinsele teritorii ale deșerturilor, din diversele locuri ale planetei, pe care oamenii obișnuiți le ocolesc din cauza inconvenientelor fizice și psihice pe care le provoacă, au îndemnat de-a lungul timpului mai mulți scriitori să le străbată literar pentru a le transfigura tainele. Nu puține sunt operele literare în care aceste pustiuri și-au dezvăluit, din imensul …