Există deja o literatură (inclusiv istorică) adaptată la contextul pandemiei care a cuprins lumea începând cu primele luni ale anului 2020. Se poate vorbi deja despre o tipologie a lucrărilor consacrate condițiilor epidemiologice actuale. Dacă mulți autori doar s-au pliat cerințelor pieței de carte fără să fi abordat în trecut un astfel de subiect sau …
În istoriografia românească, puținele contribuții dedicate prizonieratului din prima conflagrație aparțin mai ales sferei memoriilor și însemnărilor de război, existând o singură lucrare științifică de anvergură dedicată temei, cea a istoricului francez Jean Nouzille (Calvarul prizonierilor de război români în Alsacia-Lorena, 1917-1918), ce se referă însă exclusiv la prizonierii români din război aflați în captivitate …
Volumul coordonat de cei doi cunoscuți teologi ortodocși stă mărturie în legătură cu tensiunile din istoriografia autohtonă atunci când vine vorba despre reconstituirea trecutului recent al Bisericilor (îndeosebi al cultului majoritar). Analizând scrisul istoric de după 1989, unul dintre editori (Radu Preda) ajunge la concluzia (justă) că „nu există un fir narativ complet și convingător“ …
Epoca fanariotă – fluidă, mobilă, nestatornică, clientelară, pestriță, gălăgioasă, mirosind a șerbet și învăluită în aromă de ciubuce cu muștiuc de chihlimbar – a sedus întotdeauna istoricii, deși puțini s-au încumetat (accesul la limbile de izvor au constituit, se pare, un prim impediment) în a-i desluși sensurile și a-i interpreta aparenta incoerență. Menționez în acest …
În România postbelică, acapararea puterii în stat și impunerea modelului sovietic, inclusiv în sport, s-au aflat la originea evoluțiilor din sportul românesc, fie că ne referim la sportul de masă sau la sportul de performanță. Pentru noul regim politic de la București, principala miză externă era, de facto, obținerea de prestigiu internațional prin intermediul victoriilor …
Pașoptismul a însemnat, pe de o parte, apariția unor concepte, a unor termeni cheie în jurul cărora s-a articulat un program – compus din voci eterogene – și, în același timp, supraviețuirea unor dileme mai vechi, a unor interogații care s-au reactualizat în acord cu realitățile momentului. Volumul semnat de profesorul și politologul Ioan Stanomir …
Publicarea jurnalului lui Carol I, aflată acum la al III-lea volum – a cărui traducere din limba germană și îngrijire i le datorăm tot profesorului universitar Vasile Docea – reprezintă un demers esențial cu valoare de document atât pentru istorici (care își completează informațiile sau pot lectura comparativ lucrarea cu alte documente, biografii sau volume …
Utilizând diverse concepte, de la imaginar social și cultural, bazine semantice, constelații simbolice și lumi imaginare, Enciclopedia imaginariilor din România are drept obiectiv investigarea patrimoniului autohton cultural imaterial și material din perspectivele a cinci domenii: literatura, limba, istoria, religia și artele (Corin Braga, Introducere la Enciclopedia imaginariilor din România, vol. I, Imaginar literar, Edit. Polirom, …
Volumul cercetătorului și profesorului Radu Mârza cuprinde mărturiile unor români în raport cu ideea călătoriei pe „drumul de fier“ din zonele Europei Centrale și Apusene. Prin subiectul asupra căruia se apleacă, volumul se impune ca fiind inedit în istoriografia românească, deși pagini din arhive referitoare la călătorii cu trenul mai citim în texte legate de …
În pofida transformărilor radicale prin care a trecut România în ultimii 70 de ani, din ce în ce mai mult – mai ales în ultimul deceniu – sociologi și istorici s-au concentrat în studiile lor asupra problemei continuităților ce au traversat diverse regimuri politice (de la perioada „burgheză“ la comunism și postcomunism). În această tendință …
Ultima carte a lui Lucian Boia e cea mai subțire, între cele din de-acum binecunoscuta sa serie „oblică“ despre România. Asta mai ales fiindcă ea se dorește nu o abordare tocmai nouă, ci mai degrabă o prelungire a eseului din 2012 (reeditat în mai multe rânduri), De ce este România altfel?. Acolo autorul vorbea despre …
Biografia ca temă istoriografică – cel puțin pentru perioada contemporană (îndeosebi postbelică) – a fost mai puțin abordată în spațiul autohton până acum câțiva ani. Mai bine reprezentate au fost biografiile liderilor politici comuniști, ale membrilor nomenclaturii și ale intelectualilor de partid. Îndeosebi în ultimul deceniu, mediul academic a fost influențat și constrâns să privească …