<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Cartea de istorie &#8211; Romania literara</title>
	<atom:link href="https://romanialiterara.com/category/comentarii-critice/cartea-de-istorie/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<description>Editiile online</description>
	<lastBuildDate>Fri, 28 Aug 2026 16:08:32 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=7.1</generator>

<image>
	<url>https://romanialiterara.com/wp-content/uploads/2020/01/cropped-favico-32x32.gif</url>
	<title>Cartea de istorie &#8211; Romania literara</title>
	<link>https://romanialiterara.com</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
<site xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">171552974</site>	<item>
		<title> Lupta cu îngerul</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/08/lupta-cu-ingerul/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 28 Aug 2026 16:08:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29847</guid>

					<description><![CDATA[Tudor Arghezi rămâne, în continuare, prin marea diversitate, prin originalitatea și prin profunzimea operei sale, scriitorul (și publicistul) de citit și de interpretat. Se pot pune, astfel, în valoare alte aspecte (relevante), îmbogățindu-i, pe bună dreptate, imaginea artistică. Deși exegeza acordată scrierilor sale este vastă, ea rămâne, desigur, nesfârșită. În acest proiect de continuă „recitire” &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29847</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Genealogii fascinante</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/07/genealogii-fascinante/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Horia Gârbea]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Jul 2026 19:49:05 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=29532</guid>

					<description><![CDATA[Istoria este cu atît mai fascinantă cu cît urmărește, destinele unor comunități de-a lungul multor generații. Devenirea acestora, ca și curgerea, cu meandre, a unui rîu, are un farmec inefabil, căruia un cititor dornic de informație, dar și de narațiune, nu i se poate sustrage. Spița genealogiștilor nu este prea întinsă, chiar și de aceea &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">29532</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Cultura idiș în România interbelică</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/05/cultura-idis-in-romania-interbelica/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Cristian Vasile]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 01 May 2026 13:13:41 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28810</guid>

					<description><![CDATA[Cultura idiș a fost o parte importantă a peisajului spiritual nu doar al României, ci al Europei răsăritene în general, de la Marea Baltică până spre Peninsula Balcanică, legând comunitatea evreiască așkenază care era răspândită în toată această regiune. După Marea Unire de la 1918, statisticile oficiale au consemnat faptul că peste 500.000 de persoane &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28810</post-id>	</item>
		<item>
		<title>România și războaiele prin intermediari din Africa (1970-1985)</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/02/romania-si-razboaiele-prin-intermediari-din-africa-1970-1985/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Radu Tudorancea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 15 Feb 2026 09:15:51 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=28076</guid>

					<description><![CDATA[Multiplele crize ale războiului rece, desfășurate de-a lungul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, s-au aflat la originea a numeroase studii și cercetări inițiate de istorici, cercetători și analiști, mai cu seamă în ultimele decenii, după prăbușirea URSS. În rândul crizelor fierbinți ale războiului rece, un segment important este reprezentat de ceea ce literatura &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">28076</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Masacrul de la Rîbnița</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/01/masacrul-de-la-ribnita/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Cristian Vasile]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2026 17:36:40 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27797</guid>

					<description><![CDATA[&#160; Am comentat aici, cu ceva timp în urmă, volumul de memorii al lui Adalbert Rosinger, intitulat Destinul unui evreu comunist într-o democrație populară. O lume care se prăbușește, tipărit la aceeași foarte activă editură în îngrijirea Ralucăi Lazarovici Vereș (cu colaborarea doamnei Veronica Rozenberg) și prefațat de Mihaela Gligor. Aceste două volume sunt de &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27797</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Reportaj sau istorie?</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2026/01/reportaj-sau-istorie/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 25 Jan 2026 17:35:32 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27795</guid>

					<description><![CDATA[Inutil să încep aceste rânduri insistând asupra necesității de a aduce în mod critic în circuitul cultural curent scrieri istorice ale modernității timpurii fără de care înțelegerea timpurilor despre care narează – ca și, de altfel, fizionomia culturii înseși – ar rămâne ciuntită. Asemenea texte sunt, fără îndoială, prețioase și pentru că redimensionează reprezentările curente, &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27795</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Ceaușismul și originile corupției postcomuniste</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/10/ceausismul-si-originile-coruptiei-postcomuniste/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Cristian Vasile]]></dc:creator>
		<pubDate>Fri, 24 Oct 2025 13:31:18 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=27128</guid>

					<description><![CDATA[Specializat în istoria URSS, a Rusiei, a Europei Centrale și de Sud-Est în perioada comunistă și postcomunistă, Cosmin Popa a publicat în perioada mai recentă o monografie dedicată Academiei de Științe Sociale și Politice, precum și o carte de referință despre ascensiunea politică a Elenei Ceaușescu. Fără să părăsească analiza dedicată „dictaturii de familie“, începând &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">27128</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Germanii din România în primul deceniu interbelic</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/10/germanii-din-romania-in-primul-deceniu-interbelic/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Radu Tudorancea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 11 Oct 2025 09:47:01 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=26962</guid>

					<description><![CDATA[Apărut oarecum în siajul tumultului de apariții editoriale circumscrise Centenarului Marelui Război, volumul coordonat de Rudolf Gräf și de Daniel Stanciu-Păscărița reunește douăzeci și cinci de studii elaborate de cercetători și istorici din România, Austria, Germania, Serbia și SUA, toate dedicate efectelor multifațetate ale primei conflagrații mondiale asupra grupurilor minoritare germane din România primului deceniu &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">26962</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Școală și maestru</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/09/scoala-si-maestru/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[*]]></dc:creator>
		<pubDate>Sat, 20 Sep 2025 17:56:47 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=26720</guid>

					<description><![CDATA[Chestiunea disciplinelor academice de studiu poate fi socotită una din perimetrul istoriei și condiției educației. Ultimele decenii au acordat acestei teme un spațiu privilegiat pe fondul prăbușirii statului totalitar și a dictaturii ideologice de extremă stângă și al înlocuirii acestui stat cu o democrație pluripartinică. Orientarea în alte direcții decât cele manipulatorii ale trecutului ceaușist &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">26720</post-id>	</item>
		<item>
		<title>Regina Maria – o prietenie mai puțin cunoscută</title>
		<link>https://romanialiterara.com/2025/09/regina-maria-o-prietenie-mai-putin-cunoscuta/</link>
		
		<dc:creator><![CDATA[Radu Tudorancea]]></dc:creator>
		<pubDate>Sun, 07 Sep 2025 17:29:30 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Cartea de istorie]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://romanialiterara.com/?p=26550</guid>

					<description><![CDATA[Scriitoarea și cercetătoarea Stanca Scholz-Cionca propune publicului cititor o lucrare cu o temă aparent marginală, dar deopotrivă inedită și captivantă: prietenia principesei moștenitoare a României, Maria (apoi Regină), cu o dansatoare renumită în epocă – anume celebra Loïe Fuller, pionier al dansului modern, artistă și coregrafă care a devenit cunoscută mai ales în lumea artistică &#8230;]]></description>
		
		
		
		<post-id xmlns="com-wordpress:feed-additions:1">26550</post-id>	</item>
	</channel>
</rss>
