Elaborat ca urmare a inițiativei dr. Cristina Woinaroski, de un colectiv de autoare (alături de Cristina Woinaroski și de istoricii de artă Simona Drăgan și Monica Croitoru Tonciu, alte zece contributoare – Sorina Dărăbanțiu, Amalia Iancu Pop, Georgiana Istrate, Andreea Mitrana, Miruna Moraru, Maria Pașc, Andreea-Ileana Popârlan, Ana Cristina Stinghe, Ioana Șerban, Nicoleta Tenie), volumul …
Seria de volume dedicate Marelui Război inițiată de Editura Humanitas în preajma Centenarului include, de puțină vreme, o nouă contribuție. Volumul lui Ioan Dragu (Ionel Drăgescu) reunește de fapt trei lucrări ale amintitului autor, apărute în primă ediție la sfârșitul primei conflagrații, anume Moartea Albă (Editura Brănișteanu, 1918), Pe urmele bolșevicilor (Editura Librăriei H. Steinberg, …
Obiectivul principal al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR sau Comisia Tismăneanu) – stipulat și în Decizia președintelui Traian Băsescu din 21 aprilie 2006, de înființare a sa – a fost acela de „elaborare a unei sinteze științifice privind instituțiile și metodele care au făcut posibile abuzurile și crimele regimului comunist din …
Deși la prima vedere comparația dintre New York și București pare puțin bizară, parcurgând paginile volumului se poate constata lesne decizia alăturării celor două metropole în încercarea de a construi identitatea lor. Preferința pentru acest tip de analiză ține în primul rând de familiaritatea autoarei cu ambele orașe – unul i-a fost reședință, celălalt loc …
Politicile culturale – aşa cum le numim şi le înţelegem noi astăzi – s-au suprapus mai ales în prima jumătate a secolului XX cu politicile educaţionale şi şcolare. De altfel, un timp nici nu a existat o delimitare la nivel guvernamental între cele două domenii şi, mai mult, pentru câţiva ani buni, artele şi cultura …
Apariţia manualului de istorie a României asumat de Mihail Roller et comp., în toamna anului 1947, precum şi alte realităţi ce ţineau de reforma comunistă a educaţiei şi a cercetării au stimulat inclusiv preocupările oficiale pentru elaborarea (supravegheată de putere) a unor sinteze şi manuale de istoria literaturii române. Autorii acestor lucrări puteau folosi memoriile, …
Cafeneaua Fialkovski, Kübler, terasa Oteteleșanu, cafenelele Capșa și Corso și Café de la Paix, întemeiate fie de un polonez, de un aromân, un evreu sau un grec ar fi rămas, cu siguranță, simple debite de cafea – fie ea șvarț, turcească sau marghilomană – dacă nu ar fi ajuns să fie frecventate de elita, de …
Despre Arlette Coposu, soția lui Corneliu Coposu – el însuși simbol al rezistenței și al demnității în fața prigoanei comuniste, apoi lider al opoziției în România postcomunistă, s-a scris prea puțin sau doar tangențial, mai cu seamă în articole de presă sau în memoriile și jurnalele contemporanilor (cea mai recentă astfel de lucrare este, desigur, …
După decembrie 1937 aproape fiecare regim politic autoritar, cu ambiții dictatoriale sau totalitare (guvernarea antisemită Goga-Cuza, dictaturile regală, legionară, antonesciană și sistemul comunist) au avut propriul vocabular politic violent oscilând de la ura de rasă la ura de clasă. Acest lexic agresiv a fost mai mult sau mai puțin codificat fie prin lucrări propagandistice cu …
Istoriografia românească dedicată primei conflagrații mondiale a fost dominată, mai ales în timpul perioadei regimului comunist, de teme de cercetare precum disputele politice din preajma intrării României în război, chestiunile de istorie diplomatică, precum și, sau mai ales, de confruntările militare per se. După 1990 însă, teme de cercetare și perspective inedite au fost asumate …
Există deja o literatură (inclusiv istorică) adaptată la contextul pandemiei care a cuprins lumea începând cu primele luni ale anului 2020. Se poate vorbi deja despre o tipologie a lucrărilor consacrate condițiilor epidemiologice actuale. Dacă mulți autori doar s-au pliat cerințelor pieței de carte fără să fi abordat în trecut un astfel de subiect sau …
În istoriografia românească, puținele contribuții dedicate prizonieratului din prima conflagrație aparțin mai ales sferei memoriilor și însemnărilor de război, existând o singură lucrare științifică de anvergură dedicată temei, cea a istoricului francez Jean Nouzille (Calvarul prizonierilor de război români în Alsacia-Lorena, 1917-1918), ce se referă însă exclusiv la prizonierii români din război aflați în captivitate …