Elaborat ca urmare a inițiativei dr. Cristina Woinaroski, de un colectiv de autoare (alături de Cristina Woinaroski și de istoricii de artă Simona Drăgan și Monica Croitoru Tonciu, alte zece contributoare – Sorina Dărăbanțiu, Amalia Iancu Pop, Georgiana Istrate, Andreea Mitrana, Miruna Moraru, Maria Pașc, Andreea-Ileana Popârlan, Ana Cristina Stinghe, Ioana Șerban, Nicoleta Tenie), volumul recent apărut la Editura Simetria abordează riguros, într-o manieră științifică, dar totodată accesibilă publicului larg, interesat de istoricul urbei lui Bucur, principalele evoluții urbanistice și arhitecturale specifice zonei Dealului Mitropoliei din București. Ințiatoarea volumului – arh. dr. Cristina Woinaroski, este cunoscută mai ales pentru lucrările sale dedicate Parcului Ioanid (între care Lotizarea și Parcul Ioanid din București în contextul european, Simetria, 2014). De altfel, Cristina Woinaroski conturează miezul volumului de față, contribuind cu materiale care evidențiază de la background-ul istoric al zonei abordate, la principalele repere și evoluții specifice Dealului Mitropoliei, urmărite cronologic, de la sfârșitul secolului al XVII-lea, continuând cu secolele următoare și cu perioada regimului comunist, până în prezent. Importanța volumului derivă din valoarea intrinsecă a contribuțiilor, întemeiate pe o solidă argumentație științifică, sprijinită pe o amplă documentare în arhive. Bunăoară, cercetarea a avut drept fundament fonduri arhivistice relevante aflate în custodia Arhivelor Naționale Istorice ale României, dar și arhivele Primăriei Municipiului București, Institutului Național al Patrimoniului, Uniunii Arhitecților din România. De altfel, tocmai riguroasa aplecare spre studiul surselor arhivistice a facilitat identificarea și mai apoi inserția, în textul studiilor din volum, sub formă de facsimile color, a unor documente relevante, care susțin argumentația contributoarelor, oferind totodată acces direct cititorului la sursele primare referitoare la istoricul unor repere arhitectonice ale Dealului Mitropoliei, și implicit la evoluția lor, de-a lungul secolelor. Ilustrația volumului include, în același timp, numeroase reprezentări mai vechi sau mai noi (schițe, fotografii, proiecte), detalii de arhitectură, toate reflectate într-o grafică desăvârșită, care potențează textele propriu-zise. Pornind de la fundalul evoluției istorice, volumul include totodată o secțiune, structurată pe capitole, întemeiată pe un itinerar de vizitare de-a lungul Aleii Dealului Mitropoliei, care surprinde, grație unor analize întemeiate pe studii de caz, cele mai importante imobile situate în zonă, începând cu vilele din frontul de sud, care au aparținut familiilor Amuday, Costa-Foru (ridicată după planurile arhitectului francez Alphonse de St. Omer, la sfârșitul secolului al XIX-lea), Anghel, avocatului Sacha Silberman Roman, arhitectului Gheorghe Simotta, continuând, pe terasa dealului, cu ansamblul Mitropoliei București (între care se disting Turnul-clopotniță al lui Constantin Brâncoveanu, Biserica Sfinții Constantin și Elena, Reședința Patriarhală și mai cu seamă Palatul Patriarhiei), apoi cu casele în stil neoromânesc (parcelarea Culina-Simotta, realizată în deceniile interbelice), pentru ca, urmând un itinerar de-a lungul străzilor Ienăchiță Văcărescu și Sfânta Ecaterina, să fie abordat un alt ansamblu religios, care a reunit diferite corpuri de clădiri și mai multe școli, de la Seminarul Teologic la Școala Normală de Băieți. Nu putem omite capitolul dedicat caselor negustorești de pe strada Principatele Unite, specifice Bucureștilor sfârșitului de secol al XIX-lea, mai ales studiul dedicat casei Maria D. Nicolau și cel dedicat imobilului de pe aceeași stradă, de la numărul 5, al cărui prim proprietar a fost Alecu Protopopu Economu. Splendidele condiții grafice, dublate de anvergura pur științifică a conținutului, fac din amintitul volum (un corpus de studii individuale al căror principal liant este reprezentat de detaliile evoluției arhitectonice specifice unei zone-simbol a Bucureștilor, Dealul Mitropoliei), o contribuție deopotrivă importantă atât pentru arhitecți, istorici de artă, cercetători și istorici ai Bucureștilor, cât și pentru publicul larg, interes at de istoria Capitalei.