Îl rog pe dl deputat Bulai, președintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaților, să mă scuze că am împrumutat titlul editorialului meu de la o poezie a lui Mihai Beniuc (nomina odiosa, pentru adepții politicii corecte, precum d-sa). Mai în glumă, mai în serios, spun că ar cam trebui să învățăm să ne ținem gura …
A murit un actor foarte iubit, Ion Dichiseanu. După trei luni de spitalizare. Chiar în ziua în care s-a anunțat decesul, familia a dat vina pe medicii care l-au îngrijit: diagnostic greșit, o bacterie ucigașă etc. Din păcate, nu e vorba de un caz izolat. De la o vreme, mai în fiecare zi aflăm de …
Limba română, vorbită sau scrisă, se află de câtăva vreme într-un proces de degradare alarmant. Nu spun o noutate. O anchetă recentă a arătat că nici literatura nu stă mai bine: autori importanți sunt necunoscuți parlamentarilor de vârste și de orientări politice diferite. Ignorarea normelor lingvistice și incultura literară sunt transpartinice. Aproape că nu există …
În prima jumătate a secolului XIX, un text ca cel care urmează se numea fiziologie. Un fel de portret generic, cu alte cuvinte. Mitocanul român de acum două veacuri continuă să fie un subiect de actualitate, care merită din plin o fiziologie. Trăsăturile caracteristice ale mitocanului sunt date chiar de bogata sinonimie a cuvântului. Înainte …
Nu înțeleg, în ruptul capului, toată tevatura legată de restricțiile la care ne obligă pandemia. Nu îndrăznesc nici măcar să-mi închipui ce se petrece pe rețelele zise de socializare. Îmi sunt de ajuns televiziunile. Fără excepție, răspunzătoare de tevatură. Mi-au inspirat aceste rânduri părintele Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, așadar, preot ortodox, și părintele …
A avut loc în toamna lui 1967, în Republica Federală a Germaniei, cum se numea pe vremea aceea. De acolo am plecat la Paris pentru două ăptămâni. M-am întors în țară, prin Germania, după șase săptămâni. În totul. Fiul meu, Andrei, avea doi ani. După prima lungă despărțire din viața noastră, nu m-a recunoscut. Îl văd …
Nu-mi pot scoate din cap imaginile pe care toate televiziunile le transmit în buclă de câteva zile: două femei îi administrează unui bărbat o bătaie zdravănă, lovindu-l cu mâinile și cu picioarele, călcându-l repetat pe palmă până la a-i fractura degetele și, într-un târziu, la intervenția Poliției, fotografiindu-l cu telefonul (tot ele!) și înjurându-l ca …
Există un obicei ciudat, un fel de tic al discursului public, care constă în a însoți opinia, în chestiuni delicate, de o formulă devenită clișeu, golită de sens. Politicianul, jurnalistul, moderatorul de televiziune se simt obligați, când emit o apreciere asupra unui eveniment sau personaj, să atragă bunăoară atenția că nu se referă la o …
Când scriu aceste rânduri, s-au scurs șapte zile de manifestații de stradă, în câteva mari orașe, București inclusiv, la care au participat câteva mii de persoane în prima zi și câteva sute în cea de a șasea, cu un vârf în cea de a șaptea, deși mult sub așteptările organizatorilor. Trei întrebări sunt inevitabile: cine …
Constatăm aproape zilnic precaritatea cunoștințelor culturale în societatea contemporană. Nu numai românească. Zilele trecute, mai mulți parlamentari, luați la întrebări de jurnaliști, confundau estul cu vestul, nu știau cine a scris Enigma Otiliei (o fi Cezar Petrescu, o fi Camil Petrescu?!) și nici cu ce s-a ocupat Dinu Lipatti. Asta, când se lăsau convinși să …
Întâmplarea a făcut să citesc în primul număr din martie al hebdomadarului francez L´Obs un articol despre reprimarea de către guvernul chinez a populației uigure, cam odată cu redescoperirea printre cărțile tatei din anii 1950 a Poemului pedagogic al lui Makarenko, la care m-am referit în editorialul precedent. Întâmplarea s-a dovedit instructivă. Uigurii sunt o …
Mă surprinde uneori, deși am vârsta pe care o am, dorul de școală. Adevărul este că mi-a plăcut școala de când mă știu. Poate și fiindcă m-am născut într-o familie de dascăli împătimiți de școală. Tata s-a pensionat după 42 de ani de învățământ. Aveam 26 de ani când mi-a vorbit despre cei 42 de …