Se pare că deghizarea a fost forma fundamentală de a exista a lui Ovid S. Crohmălniceanu, o primă manifestare a acesteia putând fi „travestirea“ fără voie a viitorului literat, înzestrat cu un profund spirit de finețe, într-un inginer ce își câștiga pâinea noastră cea de toate zilele ca desenator tehnic dotat cu un riguros spirit …

Fiind primul român din localitatea Șiria care a mers la școală mai departe de casă, la Arad și Timișoara, Ioan Slavici a fost și întâiul bănățean care a făcut studiile în capitala imperială. Prin urmare, autorul nuvelei Budulea Taichii a bănuit încă de copil că statul în satul natal îi era vremelnic și a trăit …

Refugiu în fața dificultăților vieții și totodată grea povară, ca pentru orice creator important, poezia a devenit pentru Ion Stratan, mai mult decât o pasiune literară, un modus vivendi. Poate că la început tânărul Stratan văzuse scrisul ca pe o „joacă”, iar critica noastră literară a evidențiat distincta dimensiune ludică a operei sale. Cu timpul, …

De obicei, prefața la o carte are un caracter empatic și, dacă cel căruia i se propune să o scrie nu dorește acest lucru, el refuză, motivându-și într-un fel sau altul indisponibilitatea. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul romanului De două mii de ani, care a fost însoțit de o prefață scrisă cu rea-credință …

Născut în zodia de foc a Berbecului, „drumețul incendiar“ Emil Cioran – și fac referire aici la titlul volumului de debut al lui Gellu Naum, apărut în același an cu inflamanta carte Schimbarea la față a României – s-a jucat cu focul încă de la debut. Atunci scrisese, după cum va aprecia mai târziu, o …

Disonanța cognitivă este un concept introdus de Leon Festinger prin cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance (1957), iar comentariile științifice și actualizările ce țin de evoluția conceptului în ultimele decenii pun în evidență, în ediția franceză (care îmi este accesibilă) Une théorie de la dissonance cognitive (2017), maniera în care indivizii gestionează tensiunea psihologică …

Așa a fost să iasă la cuprinsul cărții: un număr de unsprezece critici, istorici, teoreticieni literari și eseiști. Doar astfel s-a trezit suporterul din mine (vorba unei reclame) și m-am gândit la jocul de fotbal în privința titlului. Dacă ar fi fost la sumar un număr de cincisprezece, m-aș fi gândit neapărat la rugby, iar …

Raportarea critică la opera eminesciană nu poate să fie neutră, ci presupune mereu (re)poziționări ideologice, filosofice și afective. Criticii și istoricii literari ce se încumetă să înceapă o astfel de întreprindere, pentru a aduce corective perspectivelor interpretative, suferă de o anxietate a influenței (în terminologia lui Harold Bloom), asemenea comentatorilor care vor să-i vizeze derapajele …

Profesorul de literatură comparată Virgil Nemoianu a fost convins că familiarizarea cu disciplina pe care a slujit-o poate duce la dezarmarea comodei înclinații a firii omenești spre indistincție și obtuză nivelare. Iar aceasta s-ar realiza nu printr-o cuminte aplanare a diferitelor opoziții și polarități, ci, dimpotrivă, prin multiplicarea lor cu mare suplețe. Consecvent acestei viziuni, …

Până după Primul Război Mondial, adică până la apariția volumului Pe Argeș în sus (1923), Ion Pillat nu a parvenit la găsirea sunetului poetic original, formarea sa creatoare fiind tributară influenței diverselor lecturi din perioada studiiilor de la Paris. Elevul și studentul român Pillat a făcut în capitala Franței studii temeinice, („am intrat în literatura …

Puterea de seducție a personalității lui G. Călinescu a exercitat o deosebită influență asupra anilor de formare ai lui Mircea Zaciu. În 1947, tânărul aspirant la o solidă formație literară cobora din tren la București cu dorința de a-i deveni student, dar anul universitar nu se mai deschisese potrivit calendarului normal, din cauza drasticelor reforme …

Puținătatea textelor memorialistice și a confesiunilor făcute de Tudor Arghezi denotă caracterul programat antibiografic al structurării operei sale în punctele nodale. Postulatul ascetismului poetului, al urmăririi, încă din tinereţe, a unui model de obedienţă monahală, ca renunţare completă la viaţa socială în favoarea operei, nu constituie o simplă figură de stil spusă pentru a impresiona. …