Disonanța cognitivă este un concept introdus de Leon Festinger prin cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance (1957), iar comentariile științifice și actualizările ce țin de evoluția conceptului în ultimele decenii pun în evidență, în ediția franceză (care îmi este accesibilă) Une théorie de la dissonance cognitive (2017), maniera în care indivizii gestionează tensiunea psihologică …
Așa a fost să iasă la cuprinsul cărții: un număr de unsprezece critici, istorici, teoreticieni literari și eseiști. Doar astfel s-a trezit suporterul din mine (vorba unei reclame) și m-am gândit la jocul de fotbal în privința titlului. Dacă ar fi fost la sumar un număr de cincisprezece, m-aș fi gândit neapărat la rugby, iar …
Raportarea critică la opera eminesciană nu poate să fie neutră, ci presupune mereu (re)poziționări ideologice, filosofice și afective. Criticii și istoricii literari ce se încumetă să înceapă o astfel de întreprindere, pentru a aduce corective perspectivelor interpretative, suferă de o anxietate a influenței (în terminologia lui Harold Bloom), asemenea comentatorilor care vor să-i vizeze derapajele …
Profesorul de literatură comparată Virgil Nemoianu a fost convins că familiarizarea cu disciplina pe care a slujit-o poate duce la dezarmarea comodei înclinații a firii omenești spre indistincție și obtuză nivelare. Iar aceasta s-ar realiza nu printr-o cuminte aplanare a diferitelor opoziții și polarități, ci, dimpotrivă, prin multiplicarea lor cu mare suplețe. Consecvent acestei viziuni, …
Până după Primul Război Mondial, adică până la apariția volumului Pe Argeș în sus (1923), Ion Pillat nu a parvenit la găsirea sunetului poetic original, formarea sa creatoare fiind tributară influenței diverselor lecturi din perioada studiiilor de la Paris. Elevul și studentul român Pillat a făcut în capitala Franței studii temeinice, („am intrat în literatura …
Puterea de seducție a personalității lui G. Călinescu a exercitat o deosebită influență asupra anilor de formare ai lui Mircea Zaciu. În 1947, tânărul aspirant la o solidă formație literară cobora din tren la București cu dorința de a-i deveni student, dar anul universitar nu se mai deschisese potrivit calendarului normal, din cauza drasticelor reforme …
Puținătatea textelor memorialistice și a confesiunilor făcute de Tudor Arghezi denotă caracterul programat antibiografic al structurării operei sale în punctele nodale. Postulatul ascetismului poetului, al urmăririi, încă din tinereţe, a unui model de obedienţă monahală, ca renunţare completă la viaţa socială în favoarea operei, nu constituie o simplă figură de stil spusă pentru a impresiona. …
Pentru înțelegerea comună, tăcerea reprezintă o atitudine de prudență și de înțelepciune a cuiva pus în fața unei situații dificile, spre o asemenea accepție trimițând și sentența antică Si tacuisses, philosophus mansisses! [Dacă tăceai, filosof rămâneai!]. Lucian Blaga a tăcut și a rămas filosof, însă cu mari suferințe morale, el ascunzându-și față de lume durerile …
Într-o seară de la sfârșitul lui noiembrie 1926, cu puțin timp înainte de orele șase, un tânăr de vreo 27 de ani intra în strada Câmpineanu, venind dinspre strada Luterană, cu un soi de manuscrise în mână, nu prea mari, dar desigur foarte grele, fiindcă, obosit, le trecea des dintr-o mână într-alta. Strada era pustie …
Comentând volumul debutului editorial al lui Dan Cristea, din 1974, Gheorghe Grigurcu remarca o redusă capacitate de receptare a cărților supuse analizei de către tânărul critic bucureștean ce exploata cu o „lascivitate critică simpatică“ doar superficiile textelor: „Autorul Unui an de poezie se claustrează în fiecare figură de stil ca într-o cochilie, lipsit de o …
Țn perioada neterminatelor studii doctorale din Germania, Ion Barbu a fost ocupat până peste cap cu teoria numerelor și cu număratul femeilor ce cădeau pradă aventurilor sale galante (să le spunem astfel). Viitorul mare matematician a ținut minuțios socoteala victimelor de bună voie sau nu ale puterii sale de seducție, ca un precoce și priapic …
La începutul anilor ’70 ai secolului trecut, studiind timp de un an la Geneva, unde se apucase formal de lucru la o teză de doctorat despre ideea de modern, Adrian Marino a avut în țara cantoanelor primul șoc european autentic și de durată, pricinuit de contrastul dintre cele trăite acolo și realitatea cruntă din România …