Deși frecvent asociată esteticii barochizante, poezia lui Leonid Dimov nu reiterează, la nivel biografic, arta ostentației și a excesului vizibil, simbolizat emblematic prin imaginea păunului. Cauda pavonis a acestui important poet român postbelic a rămas circumscrisă unei atitudini cvasi-claustrante. Într-o succintă biografie adresată prin scrisoare lui Eugen Simion, Leonid Dimov se confesa: „Am fost și …

Motivele creștine au traversat cu discreție și constanță istoria poeziei românești, de la primele texte scrise în limba română până în contemporaneitate. De la Dosoftei, trecând prin sămănătorism, tradiționalism, neomodernism și până la formulele lirice actuale, imaginarul religios – sub forma miturilor, a simbolurilor biblice și a structurilor arhetipale – s-a menținut ca un filon …

Caracterizându-l pe Nicolae Labiș drept buzduganul unei generații, Eugen Simion nu se referea doar la excepționalul talent al poetului – pe care unii critici l-au considerat chiar de natură genială –, ci mai ales la rolul său de mesager, de deschizător de drumuri pentru colegii săi de generație. Buzduganul acesta purta pecețile poetului autentic, acele …

Acolo unde prosperă imaginația, înflorește și jocul. La vârsta la care distincția dintre „a fi” și „a reprezenta” se pierde în mirifica lume a copilăriei, „biblioteconomia” a precedat, în cazul lui Nicolae Manolescu, orice altă experiență de viață: „Nu-mi aduc aminte de primele mele jocuri de copil; dar am proaspete primele amintiri de lectură. Sau …

  Ivirea pe lume a lui Mircea Dinescu, în 1950, într-un alt timp decât acela pe care și l-ar fi dorit pare să-i fi fost refuzată din motive materne derizorii, după cum sugerează un vers din poemul Discurs împotriva revoltei (vol. Democrația naturii, 1981). Este un vers a cărui tensiune lirică se naște din confruntarea …

Un scriitor pasionat de arta muzicală posedă de obicei o ureche interioară și pentru arta cuvântului, el fiind foarte sensibil la diferența dintre o formulare seacă și una armonioasă. Un astfel de literat are tendința de a transmite prin scris rezonanțe afective și reflexul de a înșirui cuvintele nu doar după o logică a frazei, …

Singura dată când Mircea Nedelciu a stat de vorbă, timp de cinci minute, cu Marin Preda a fost cu prilejul apariției cărții de debut, Aventuri într-o curte interioară, în 1979, la Editura Cartea Românească. După ce directorul editurii a aflat că debutantul este prozator al câmpiei ca și el, a vrut să afle – pentru …

Ziarul Neamul românesc anunțase în iunie 1930, într-un stil laconic, adică deloc caracteristic verbului iorghist, știrea că a murit C. Stere, în urma unui stop cardiac. În ziua următoare a fost dezmințită lugubra farsă printr-o formulare stupidă și ambiguă, redacția exprimându-și profunda mâhnire că a putut fi indusă în eroare… Dar inamicii victimei respectivei farse …

Debutând editorial cu schițele și povestirile din culegerea Fuga (1958), Dumitru Radu Popescu a căutat o formulă narativă proprie pe parcursul unui întreg deceniu, evitând pe cât a fost cu putință preceptele dogmatice ale realismului socialist. Acest efort este de remarcat în povestirile cu „țărani suciți“, în tragicul și grotescul conținut al unor narațiuni în …

După absolvirea facultății, Livius Ciocârlie s-a gândit la un proiect pentru îndeplinirea unui viitor plan „cincinal“, care consta în scrierea unei cărți filosofice, cum nu mai apăruse până atunci, despre om şi existenţă. Ambițioasa construcție, fundată pe teorii hegeliene care erau îngăduite de regimul comunist la sfârşitul „obsedantului deceniu“, avea în intenție uimirea cititorilor și …

 Încă înainte de 1990, Al. Călinescu era un cunoscut critic și istoric literar cu o asiduă activitate publicistică în importante reviste ale țării. Îi apăruseră cărțile Anton Holban. Complexul lucidității (1972), Caragiale sau vârsta modernă a literaturii (1976), Perspective critice (1978) și Biblioteci deschise (1987). Dacă nu ar fi venit crucialul an 1989, este posibil …

Volumul Athanor a fost publicat în 1968, exact la jumătatea activității creatoare a lui Gellu Naum, între debutul cu Drumețul incendiar (1936) și insolitul volum postum Calea Șearpelui (2002), care a necesitat o revizitare, o reinterpretare a întregii opere a celui considerat a fi ultimul mare poet suprarealist european. După acel an, aluziile alchimice au …