Posteritatea lui Ioan Petru Culianu ar trebui legată de istoria ideilor, interogând ceea ce domeniul cognitiv a pierdut prin dispariția sa, iar nu prin prisma crimei care i-a provocat sfârşitul. Asasinatul va rămâne, desigur, un subiect de investigație, dar importantă nu este atât identificarea celui care a apăsat pe trăgaci, cât evaluarea fracturii produse în …

Marin Sorescu rămâne unul dintre cei mai originali poeți români postbelici, un creator a cărui voce distinctă s-a cristalizat nu prin spectacolul aparițiilor publice, ci prin discreție, ironie și o asceză a verbului. Temperament timid, el a transformat retragerea din planul mundan de suprafață într-o veritabilă strategie literară și personală, optând pentru efortul scriptural. Nu …

Probabil cel mai „stilizat” scriitor al literaturii române, dar cu siguranță unul dintre cei mai fascinanți și cu mai numeroși admiratori, Mateiu I. Caragiale și-a sintetizat destinul într-un blazon. Deviza „Cave, age, tace” („Ferește-te, acționează, taci”) nu este un simplu ornament heraldic, adoptat odată cu autoinvestirea în „stare seniorială”, ci o veritabilă lege interioară menită …

  Una dintre cele mai spinoase dileme ale cronicarului literar nu vizează nici rigoarea metodei, nici articularea verdictului estetic, ci însăși relația cu autorii cărților comentate. Mai precis, este vorba despre acea rețea de afinități și animozități, inevitabilă în cazul oricărui cronicar implicat în actualitate. Relațiile umane, cu întreaga lor încărcătură afectivă, morală și biografică, …

În paginile jurnalului ținut de Jeni Acterian, plăcerea lecturii, capacitatea pătrunzătoare de a radiografia caracterele semenilor, dorința de a trăi iubirea, experiența angoasei și obsesia morții ar fi putut constitui materia primă a unei proze epice. Publicarea postumă a jurnalului nu rămâne astfel doar o mărturie a unei conștiințe lucide, ci și dovada unui talent …

Deși frecvent asociată esteticii barochizante, poezia lui Leonid Dimov nu reiterează, la nivel biografic, arta ostentației și a excesului vizibil, simbolizat emblematic prin imaginea păunului. Cauda pavonis a acestui important poet român postbelic a rămas circumscrisă unei atitudini cvasi-claustrante. Într-o succintă biografie adresată prin scrisoare lui Eugen Simion, Leonid Dimov se confesa: „Am fost și …

Motivele creștine au traversat cu discreție și constanță istoria poeziei românești, de la primele texte scrise în limba română până în contemporaneitate. De la Dosoftei, trecând prin sămănătorism, tradiționalism, neomodernism și până la formulele lirice actuale, imaginarul religios – sub forma miturilor, a simbolurilor biblice și a structurilor arhetipale – s-a menținut ca un filon …

Caracterizându-l pe Nicolae Labiș drept buzduganul unei generații, Eugen Simion nu se referea doar la excepționalul talent al poetului – pe care unii critici l-au considerat chiar de natură genială –, ci mai ales la rolul său de mesager, de deschizător de drumuri pentru colegii săi de generație. Buzduganul acesta purta pecețile poetului autentic, acele …

Acolo unde prosperă imaginația, înflorește și jocul. La vârsta la care distincția dintre „a fi” și „a reprezenta” se pierde în mirifica lume a copilăriei, „biblioteconomia” a precedat, în cazul lui Nicolae Manolescu, orice altă experiență de viață: „Nu-mi aduc aminte de primele mele jocuri de copil; dar am proaspete primele amintiri de lectură. Sau …

  Ivirea pe lume a lui Mircea Dinescu, în 1950, într-un alt timp decât acela pe care și l-ar fi dorit pare să-i fi fost refuzată din motive materne derizorii, după cum sugerează un vers din poemul Discurs împotriva revoltei (vol. Democrația naturii, 1981). Este un vers a cărui tensiune lirică se naște din confruntarea …

Un scriitor pasionat de arta muzicală posedă de obicei o ureche interioară și pentru arta cuvântului, el fiind foarte sensibil la diferența dintre o formulare seacă și una armonioasă. Un astfel de literat are tendința de a transmite prin scris rezonanțe afective și reflexul de a înșirui cuvintele nu doar după o logică a frazei, …

Singura dată când Mircea Nedelciu a stat de vorbă, timp de cinci minute, cu Marin Preda a fost cu prilejul apariției cărții de debut, Aventuri într-o curte interioară, în 1979, la Editura Cartea Românească. După ce directorul editurii a aflat că debutantul este prozator al câmpiei ca și el, a vrut să afle – pentru …