De neamul Popeștilor. Cristian Popescu (1959-1995)

Trei generații succesive care răspund la numele de Popescu sunt angrenate într-un joc de-a vârstele în poezia lui Cristian Popescu, iar eu mă voi referi în partea a doua a comentariului numai la generația bunicilor. Speța genealogică se ordonează în versurile volumului Familia Popescu nu doar cronologic, ci și narativ, în cadrul unui „poem vorbit“ …

Un om din litere. Gheorghe Crăciun (1950-2007)

Fiind încredințat că ființa omenească nu poate exista autentic decât în măsura în care se exprimă prin limbaj, Gheorghe Crăciun a încercat în opera de ficțiune (dar ajutat și de opiniile sale de teoretician al literaturii) să transpună prin intermediul limbajului literaturii greul exprimabil al propriei ființe. Totodată, a dorit să asigure la lectură înțelegerea …

În mijlocul drumului. Ion Stratan (1955-2005)

Refugiu în fața dificultăților vieții și totodată grea povară, ca pentru orice creator important, poezia a devenit pentru Ion Stratan, mai mult decât o pasiune literară, un modus vivendi. Poate că la început tânărul Stratan văzuse scrisul ca pe o „joacă”, iar critica noastră literară a evidențiat distincta dimensiune ludică a operei sale. Cu timpul, …

Autoamăgiri zadarnice. A.E. Baconsky (1925-1977)

Disonanța cognitivă este un concept introdus de Leon Festinger prin cartea sa A Theory of Cognitive Dissonance (1957), iar comentariile științifice și actualizările ce țin de evoluția conceptului în ultimele decenii pun în evidență, în ediția franceză (care îmi este accesibilă) Une théorie de la dissonance cognitive (2017), maniera în care indivizii gestionează tensiunea psihologică …

Sentimente și resentimente. Mihai Eminescu (1850-1889)

Raportarea critică la opera eminesciană nu poate să fie neutră, ci presupune mereu (re)poziționări ideologice, filosofice și afective. Criticii și istoricii literari ce se încumetă să înceapă o astfel de întreprindere, pentru a aduce corective perspectivelor interpretative, suferă de o anxietate a influenței (în terminologia lui Harold Bloom), asemenea comentatorilor care vor să-i vizeze derapajele …

Imperfecțiune și izbăvire. Virgil Nemoianu (1940-2025)

Profesorul de literatură comparată Virgil Nemoianu a fost convins că familiarizarea cu disciplina pe care a slujit-o poate duce la dezarmarea comodei înclinații a firii omenești spre indistincție și obtuză nivelare. Iar aceasta s-ar realiza nu printr-o cuminte aplanare a diferitelor opoziții și polarități, ci, dimpotrivă, prin multiplicarea lor cu mare suplețe. Consecvent acestei viziuni, …

Fericitul poet. Ion Pillat (1891-1945)

Până după Primul Război Mondial, adică până la apariția volumului Pe Argeș în sus (1923), Ion Pillat nu a parvenit la găsirea sunetului poetic original, formarea sa creatoare fiind tributară influenței diverselor lecturi din perioada studiiilor de la Paris. Elevul și studentul român Pillat a făcut în capitala Franței studii temeinice, („am intrat în literatura …