Cumințenie sub smalţ estetic

Cărțile pe teme morale au ceva iremediabil nesuferit, din cauza izului de dăscăleală ce le mustește în ton. Cînd le parcurgi, simți cum un pinten de exhortație obositoare îți împunge mintea, cu o insistență de pisălog care te trage de mînecă spre a fi virtuos. Culmea este că efectul lor e minim, întrucît tratatele de …



Litigiu prietenesc

Cine vorbește despre destin împărtășește gîndul subînțeles că nu a fost ocolit de el. Căzuții, ratații sau naufragiații sorții nu-și vor pune în veci problema. Cine face blat cu propriul destin își taie posibilitatea de a se pronunța asupra lui. Ceea ce înseamnă că singura competență în materie de destin vine din certitudinea că deja …



Lemurul sprinţar

La început am crezut că am sub ochi cîteva jocuri gratuite de imaginaţie sarcastică: pe un poştaş îl apucă damblaua după ce o viaţă a bătut străzile oraşului spre a împărţi scrisori, un profesor cu aplomb retoric îşi ţine cursul în faţa unei săli goale, un solitar mizantrop născoceşte o pereche de ochelari ale căror …



Deştept, drăcos, ludic

Unora literatura li se pare un moft desuet menit a le omorî timpul, o deprindere stearpă la care renunță treptat, spre a se închina idolului virtual al forfotei de pe internet. Ei alcătuiesc cohorta modernilor în ochii cărora cartea e relicva unei epoci în care cititul ţinea loc de privit. În schimb, pentru alţii (iar …



Consumatorul de înserări

Epoca de azi exclude duioșiile verbale. Sîntem obișnuiți ca, fugind de tandrețuri retorice, să eliminăm sentimentele moi. Parcă o conjurație a cruzimii ne împinge spre tonuri răspicate, în care agresiunea cuvîntului îmbracă forma cinică a diatribei necurmate. Apeși tasta calculatorului cu grimasa călăului ridicînd satîrul. Verbul trebuie să-ți fie bici, adjectivul clește, adverbul junghi, iar …



Encomie religioasă

Ce definește o femeie este ambiția de a sfida orizontala, ieșind din forfota statistică a ființelor de pripas. Cîtă vreme rătăcește amețită sub fascinația împlinirii de sine, ea va fi o victimă certă a hazardului sălbatic, sfîrșind în balta anonimă a făpturilor sleite. De aceea, scăparea nu-i poate veni decît prin trei calități: frumusețe, duh …



Mania categoriilor

Unui om normal, aflat în deplin acord cu sine, gîndul de a face filosofie i se pare curată bazaconie. O irosire a vieții în numele unor himere fistichii. De aceea, e nevoie de o zdruncinare, de o surpare în urma căreia, scos din armonia complacerii blînde, să intre în pielea unui zărghit cu apucături abstracte. …



Ca peștele în apă

Istoricii sunt ființe vetuste, avînd mintea pierdută în praf de relicve. Atracția față de vechituri îi pune în inadecvare cu epoca, rupîndu-i de încordarea clipei actuale. Oricît s-ar strădui să fie în pas cu vremea, un sorb de nostalgie îi scoate din modă, coborîndu-i în felia anacronică a trecutului răposat. Din această categorie face parte …



De doi bani

Cînd am citit cronica O jale despre ultimul volum semnat de Mircea Cărtărescu (numărul 42 al României literare), mi-am spus că, aflat într-un acces de maliție acută, autorul l-a preschimbat pe poet în victima ironiilor pe care obișnuiește să le pună în verdicte. Și cum rareori mi s-a întîmplat să fiu de acord cu Daniel …



Animism lugubru

E un semn de adîncă suceală ca, descriind o banală încăpere, să răstorni pînă în- tr-atît unghiul de vedere încît raportul dintre lucruri să o ia razna, topindu-se în direcții neverosimile. De exemplu, dacă privesc o masă cu patru picioare, ar fi o platitudine să spun că masa se sprijină pe podea, drept care răstorn …