Lăuntrul ca o pajiște de jar

„Un măiastru poet contemporan se întreabă/ cît de bine ar trebui să scrie/ ca să-și înmulțească ci titorii,/ eu mă întreb cît de furios ar trebui să fiu/ pentru ca din cuvintele mele să țîșnească foc/ și să ardă fețele puținilor cititori…“; această schiță a unei „arte poetice“ din poemul Comparație fixează paradigma de sensibilitate …

Prieten la cataramă cu Ecleziastul

Reconfirmată, valoric, de volume recente Viața ca un poem (Editura Tehnica – Info, Chișinău 2019) și Cuvinte de reazem (Editura TipoMoldova, 2020), poezia lui Coman Șova a fost mereu în atenția unora dintre cei mai importanți critici ai actualității noastre literare, începînd cu, de exemplu, Dan C. Mihăilescu („Coman Șova scrie o poezie făcută din …

D.R. Popescu

Iată segmentul cu care Dumitru Radu Popescu deschide primul său ciclu epic, adică F (1968), Cei doi din dreptul Țebei (1973), Vânătoarea regală (1973), O bere pentru calul meu (1974), Ploile de dincolo de vreme (1976) și Împăratul norilor (1976): „Nu știu dacă visele sunt mai oribile ca realitatea. Ori invers. Poate exista un echilibru; …

Povestea retragerii în visare prin inelul privirii

Un discret fir autobiografic, vitraliile fastuoase ale orașului spectral, proiectat, deseori, într-un neguros și problematic ev mediu, istoria poemului care refuză să se scrie și căutarea înfrigurată a unui spațiu securizant, identificat, cel mai adesea, în carte și visare – acestea sunt temele și motivele lirice care unesc cele șapte cărți ale lui Dumitru Chioaru, …

Istoria niciodată nu se scrie cum o știm noi

Cu o prefață, repere biobibliografice și dosar de receptare critică de Marius Miheț se tipărește ediția a IV-a a romanului Căderea în lume de Constantin Țoiu, în (super)eleganta colecție Cartea Românească 100: o adevărată ediție critică și o carte de colecție, din pasiunea, acribia și știința de carte ale unuia dintre cei mai importanți și …

Titi Maiorescu – 180 de ani de la naștere. Comentarii la „Însemnări zilnice”

  Primul jurnal din literatura noastră ilustra un fapt aparținând intimității relației scriitorului cu actul scriptural: când C. A. Rosetti începea Jurnalul meu, în octombrie 1844, cu acea „plângere” a neputinței de a scrie: ea se va transforma, apoi, în ceea ce am numit disperarea de a nu ajunge la operă. Cu numai unsprezece ani …

Poeme de pandemie

Multă lume s-a exprimat despre (auto)izolare, distanțare fizică și masca pandemiei în note, table te, notații sociologice și psihologice ori sentimentale, în inter viuri; poezia a răspuns, și ea, urgenței și alertei de azi, mai rar, însă, materialul liric provocînd, potențial, diverse paradigme, de la elegia (neo)romantică și imagini suprarealiste, la anecdotică și halucinante scenarii …

In memoriam Miron Kiropol. Bătăile inimii între filele unei cărți imense

„Mi-au trebuit aproape optzeci de ani/ Ca să nasc și să devin matrice/ Tuturor lucrurilor mărețe ori mărunte,/ Să fiu lebădă și licorn./ De abia azi încep Sacrul,/ Sigur de fastul planetelor./ Fiecare își întinde pajiștile/ Revărsînd iarbă cărnoasă/ Peste gleznele fecioarelor licăritoare/ Ce aleargă să mă prindă în dansul/ Dat învățătură în templu, armonie …

Realul miraculos

Ștefan Mitroi face parte din acea categorie de prozatori, puțini la număr, pentru care calitatea esen țială rămîne povestitul: el este un autor de povești (Mircea Eliade vorbea, în anii 1970, despre nevoia de poveste a omului contemporan), într-o serie pe care o deschide, firește, Ion Creangă (Dănilă Pre peleac, Povestea porcului, Stan Pățitul) și …

Pîinea mare și rotundă de pe masă. Marin Preda, 40 de ani de la moarte

Introducerea și finalul unei scrieri reprezintă mai mult decât primele și ultimele fraze din text; acestea sunt părți de povestire care, din punctul de vedere al ansamblului epic cuprins între limitele lor, asigură funcții foarte precise. Introducerea prezintă anticipativ lumea care va fi dezvăluită în paginile cărții și invită cititorul la o călătorie plină de …

Limbajul runelor din epoca bătrînă

Sonetul, spunea, cu dreptate, jucîndu-se puțin, Ștefan Aug. Doinaș este „o instituție italiană, cu sucursale în toată Europa, la fel ca papalitatea“. Sucursala de la noi s-a deschis în secolul XIX, cu Asachi, Ion Heliade-Rădulescu, Macedonski și, firește, Eminescu, apoi, s-a consolidat, în moderni tate, prin Vasile Voiculescu, Al.Philippide, Blaga, Arghezi, Ion Barbu, Ion Pillat, …

Poemul ca o floare de leac

V. Șklovski spunea că proza e despre timp și temporalitate; iată, însă, că și poezia, nu doar aceea „epică“, poate fi despre structuri temporale, cum se întîmplă, de pildă, în cea mai recentă carte a lui Gellu Dorian, Gramote (leacuri de îndulcit viața) (Editura Junimea, 2020). Gellu Dorian își elaborea ză foarte minuțios poemele pe …