Personalitatea literară a Luciei Verona, în proză și în teatru, este binecunoscută. Dar trebuie amintite și traducerile sale, în frunte cu cele din dramaturgia și poezia lui William Shakespeare. Nu e nimeni, dintre cei care frecventează teatrele și literatura contemporană, care să nu cunoască bio-bibliografia Luciei Verona. Lor li se adaugă numeroșii bloggeri dintre care …
Titlul, aparent prea explicit, „telefonat“ chiar, al romanului lui Teodor Hossu-Longin, Măștile din spatele măștii, nu acoperă aparent realitatea „din spatele“ său. S-ar crede că este un text despre ipocrizie, eventual despre conspirații și conjurați care, chiar și demascați, într-o primă instanță, rămîn neidentificabili în continuare. Dar nu este așa, iar coperta lui Mihai Glodeanu …
Dacă nu ar purta mustață, Cornel Ungureanu ar putea fi ușor confundat cu zîna cea bună. Blîndețea sa îi învăluie toate gesturile. Deși îl cunosc destul de puțin, sînt sigur că nu a strigat niciodată la nimeni. Scrisul său este la fel învăluitor și învăluit în bunătate. Criticul încearcă să înțeleagă autorii și să extragă …
Într-un volum masiv, elegant, cu o ilustrație destul de bogată, Cătălin Davidescu adună mai multe studii despre artiști reprezentativi ai avangardei românești. Există în paginile numeroase ale cărții micromonografii consacrate de autor unor plasticieni precum Arthur Segal, Dimitrie Vârbănescu, Grégoire Michonze, Jacques Hérold, dar și articole mai succinte despre Marcel Iancu, Ilarie Voronca, Sașa Pană, …
S-a împlinit un deceniu de cînd o cunosc personal pe Andrea H. Hedeș, deși am scris mai dinainte despre debutul ei în poezie (Cartea cu fluturi). În 2014, cînd a fondat Editura Neuma, și chiar în 2017, cînd a apărut primul număr al revistei omonime, nu am bănuit anvergura pe care aceste veritabile instituții o …
Profesorul Ioan Lascu a avut ocazia de a fi martorul începuturilor Generației 80. În calitate de student al Facultății de Limba și Literatura Română a Universității din București, așadar în anii 1970-1974, el a fost coleg cu primul val al prozatorilor optzeciști, cei care au premers afirmarea puternică a generației de la sfîrșiul deceniului opt …
Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploieşti, remâi singură şi ambetată; sunt foarte rău bolnavă; vino, să-i tragem un chef…“ Indimenticabilul bilet adresat de a sa adorantă, Mița, amantului ei este o piatră de temelie a lumii personajelor lui I.L. Caragiale, personaje pătimașe, dar și naive, ireverențioase și non-paroliste, dar în stare de iubiri și …
Vasile Dan a debutat editorial în anul 1977, fiind, alături de Traian T. Coșovei și cu un an în urma lui Gabriel Chifu, cel mai „vechi“ debutant dintre optzeciști. La începutul anilor ’80, cînd debuta „valul“ optzecist al schimbării de paradigmă, Vasile Dan publicase patru volume, iar primul volum în libertate (Drumul cu ființe, 1990) …
Unsprezece romane în 25 de ani de carieră literară, iată numărul care descrie perfect evoluția lui Dan Perșa, născut evident sub semnul prozei, de la debutul său cu Vestitorul, în depărtata noastră junețe, și pînă azi. Romanul cu care autorul intră, tot mai ironic, în al unsprezecelea lustru al vieții este unul „cu cheie“. Deși …
Gabriela Adameșteanu s-a impus destul de repede în literatură și a intrat, încă înainte de 1989. Romanciera își datorează această indiscutabilă situare în top mai ales romanului Dimineață pierdută, unul dintre cele mai importante și mai populare romane românești scrise, totuși, sub comunism, și unul dintre cele mai incitante. Dimineață pierdută (1984) este un roman …
Debutul lui Andrei Manolescu în proza de ficțiune se produce după ce autorul, de formație geolog, a lucrat multe decenii ca ziarist la posturi de radio și la săptămînalul „Dilema veche“. Volumul său (Cazul scriitorului dispărut, Editura Humanitas) pare – și este pînă la un punct – un roman polițist de tipul „căutarea personajului cunoscut“ …
Literatura din Vestul țării noastre este mai puțin cunoscută în restul provinciilor istorice, deși reprezentanții ei sînt destul de activi și au unele instrumente de promovare suficient de vizibile, prin revistele „Orizont“ și „Arca“, dar și prin altele mai puțin însemnate. Cititorul e încercat de curiozitate în legătură cu acest fenomen, care poate avea ca …