Copiii din casa de dinainte (Editura Charmides, 2025) este, până la urmă, un „produs de osmoză“ între două discursuri puternice: discursul poetic al Alexandrei Mureșan și discursul plastic al lui Maxim Dumitraș. Avem a face aici cu două viziuni care se luminează una pe alta, căci nu se poate spune că tablourile lui Max ilustrează …
Dan Stanca revine în actualitate cu o ediție revăzută a volumului Jurnalul așteptării. Lucrarea a apărut în 2025 la Editura Cartea Românească, prima versiune a cărții văzând lumina tiparului în 2014. Potrivit titlului, avem de-a face cu un jurnal intim și nu cu un roman, deși relatarea nu urmează întotdeauna principalele reguli ale diarismului: legea …
Tratarea unor teme exotice era familiară pentru poeta Hanna Bota încă din romanul Dansând pe Gange (2011) sau din „jurnalul de antropolog“ Ultimul canibal (2011), despre viața din Oceania, arhipelagul Vanuatu, dar actualul roman Când în fiecare zi e joi se îndepărtează de bazele de date ale studiului științific pe care îl poate realiza literatura, …
De-a lungul unei susținute activități scriitoricești (debut în anul 1972), lirica lui Florea Miu a cunoscut schimbări (stilistice și tematice) de adecvare la contextul literar, la noi trăiri, dar și-a păstrat viziunea privind raporturile cu realitatea, poezia fiind percepută ca proiectare a stărilor, ca oglindire în altceva, fapt vizibil și în titlurile unor cărți (Jocuri …
minus Istoria e ciclică, ni se tot spune încă din școala primară: cică tinde să se tot repete. Doar moartea nu se învârte în cerc, ci sare la beregată liniar, ca semnul minus pe care-l tot adaugă în catastiful unde-și ține socotelile. cârtiță Ca o cârtiță, ne facem loc prin viață săpând galerii în trupul …
Răscolind zilele acestea prin arhiva mea aflată veșnic în dezordine, am dat peste un dialog pe care l-am purtat în urmă cu mulți ani cu marele critic Nicolae Manolescu. Recitind textul, am constatat că o parte din ideile vehiculate acolo rămân în picioare. Peste altele însă s-a așternut, cum se întâmplă cu lucrurile din arhivă, …
Mircea Eliade a încercat, în Istoria credințelor și ideilor religioase, o lucrare de anvergură publicată în anii 1970 – 1980, prea puțin discutată, deo camdată, să plaseze elementele de folclor românesc și balcanic într-un context universal, recunoscându-le astfel tacit rolul religios deloc neglijabil și evidențiindu-le originalitatea; cercetarea moștenirii tradiționale, populare, a continuat, la noi, prilejuind …
Apărut de curând, la Editura Spandugino, volumul Scrisori de dragoste și de război semnat de Pavlo și Viktoria Matiușa (împreună cu jurnalista franceză de origine vietnameză Doan Bui; traducere din franceză de Alina-Daniela Marinescu) – un cuplu ucrainean care și-a trimis epistole publice (publicate în presa franceză), în vremuri de război, fiindcă la începutul războiului …
Se distinge, în literatura rusă din preajma celor trei revoluţii de la 1905 şi 1917, o nelinişte teribilă, o fremătare a spiritului şi o curiozitate a intelectului, pregătite să se aplece explorând un abis care se deschide în faţa lor. Dintre ţările europene, doar Austria lui Musil, Karl Kraus şi Trakl mai posedă acest morbid …
Miracolul răspândirii creștinismului timpuriu, dincolo de eforturile apostolatului, necesită o explicație mai profundă, cu accent pe permeabilitatea culturii grecești. Din acest unghi privind, reputatul profesor Werner Jaeger, specialist în studii clasice și una dintre cele mai importante voci critice exprimate împotriva nazismului, a publicat în chiar anul morții, 1961, o lucrare de referință, Creștinismul timpuriu …
Sensul cercetării vizuale pe care o propune Muzeul de Artă Craiova, pentru a marca jubileul de 150 de ani de la nașterea sculptorului Constantin Brâncuși, este în contrast cu „peisajul“ searbăd festivist, care se manifestă, din ce în ce mai zgomotos, în mediul cultural românesc, în preajma Zilei Naționale „Brâncuși“. Proiectul expozițional Paleolog | Brâncuși …
*** N-am visat nimic azi-noapte nicio cădere niciun chip straniu nicio pisică vorbind cu vocea celor plecați am dormit ca un pacient care înțelege că somnul e ultimul protocol înaintea uitării am dormit întins ca într-un sicriu căptușit cu ierburi iar dimineața pijamaua mirosea a lavandă așa miroase liniștea? în timp ce îmi beam cafeaua …