De multe ori, poetul pare un împătimit jucător la ruletă, fiecare nou poem, fiecare volum recent scos îi întreține speranța că îi va aduce marele câștig. Adică elogiul criticilor, aprecierea unanimă a cititorilor, prețuirea colegilor de scris. Apoi, lent, intervine deseori resemnarea, nu, nu este nici de data aceasta cel mai grozav volum al lui, …
Totul a început cu stângul în călătoria noastră la Veneția și la Roma la Colocviul literar româno-italian, de acum câteva decenii. Lui Laurențiu Ulici, președintele Uniunii Scriitorilor, și organizatorul colocviului, i s-a furat, cu o zi înaintea plecării, geanta diplomat cu documente și bani. Am plecat în fine, ieșind pe la vama de la Porțile …
Acum vreo patru decenii, am stat câteva zile la un prieten sicilian, în modernul cartier E.U.R. locul unde se desfășurase Expoziția Universală Roma, 1942 și Olimpiada din 1960. Eram după o întâmplare nefericită, prădat la Palermo de hoți, care văzându-ne gențile diplomat, primite cadou, lăsate imprudent în mașină, le luaseră, împreună cu geamantanele din portbagaj. …
Doi poeți agnostici în fond Lucian Blaga și Eugenio Montale? Poetul român ia în considerare o cenzură transcendentă, care ne-ar limita accesul la ultimele mistere, poetul italian susținea posibilitatea unui „miracol laic“, dar constată și prezența unui „rău al lumii“. Mai exact, este convins că ar fi o verigă, o za ruptă în lanțul existenței. …
La Ravenna, unde Dante a găsit între 1318-1321, exilat, adăpost și protecție mai cu seamă la familia potentatului Guido (Novello) da Polenta, el însuși poet, se pare că a fost scris Paradisul, o parte a Purgatoriului. Mai mult, toată regiunea Romagna se pare că l-a inspirat pe Alighieri, dar mai ales pădurea de pini din …
De mic, am avut un respect imens pentru vocații mai mult decât pentru meserii. Medicii, printre care am crescut, preoții și poeții mă umpleau de admirație. În Italia, acum câteva decenii, am intrat într-o biserică romanică, unde se rugase Dante. Pieve di Polenta, aproape de localitatea Bertinoro, evocată de poetul florentin, care elogia obiceiurile cavalerești …
Autorul Mirabilei sămânțe are, cred, dintre toți poeții români interbelici, ecourile cele mai numeroase din Dante. Să recitim Lumina, Glas în Paradis, Ziua a șaptea, Biblică, Tristețe metafizică, Bunavestire pentru floarea mărului, Bunavestire, Umbra lui Dumnezeu și vom găsi un filon creștin, amalgamat cu cel mitologic. Blaga, așa cum știm, este un filosof agnostic, dar …
O mare parte a lumii îl sărbătorește pe Dante Alighieri, de la moartea căruia, toată lumea știe, se împlinesc șapte sute de ani. Mai puțină lume știe că Lies Lavrijsen, traducând în olandeză La Divina Commedia a eliminat pur și simplu versurile unde Mahomed, despicat, suporta chinurile celor care dezbină, pentru „schisme și zâzanii“. …
Nu puțini membri marcanți ai Cercului Literar de la Sibiu se odihnesc definitiv în Cimitirul Central din Cluj. Radu Stanca, Ion Negoițescu (a cărui cenușă a adus-o Emil Hurezeanu de la München) Henri Jacquier, Eta Boeriu „Doamna Cercului Literar de la Sibiu“ pe care Șt. Aug. Doinaș o evocă într-o splendidă elegie. Nu pot uita …
Un poet premergător optzeciștilor mi se pare a fi Gabriel Chifu, cronologic, dar și tematic, prin directețea confesiunii autobiografice, dar, simultan, cu un picior în universul șaptezecist, cu proiecte și proiecții metafizice. Oricum, oricând, îl prefer unor autori mizând pe un soi de pseudo-bacovianism, descriindu-și lipsa de aderență la frumusețea lumii din jur, cu meticulozitate. …
Vreau să spun încă de la început că nu am nicio intenție polemică în ceea ce-l privește pe filosoful, eseistul, editorul prestigios care se numește Gabriel Liiceanu. L-am citit, cu atenție, am scris o prezentare elogioasă a cărții sale mai vechi, Ușa interzisă, prezentare apărută în revista „Steaua“. L-am întâlnit de două ori în …
Un critic adevărat, așa cum este, fără nicio îndoială, Răzvan Voncu, nu descrie opera literară, ci o interpretează, cu gust, competență, empatie, nu o stoarce de sensuri, mecanic, îi savurează, dar îi și protejează unicitatea. Apoi, i se cere criticului veritabil o bună cunoaștere a istoriei literare, suplețea de a se deplasa mental în epocile …