Tot felul de întrebări De mii de ori, prin anii cei mulţi, mi-am pus tot felul de întrebări. Se tăcea mult după ele, mișunau abia pâlpâiri timide ori speriate, la capătul a tot felul de tuneluri. Dar încercam, totuși, să-l imit pre Domnul, îndrăznind să răspund eu mai întâi, de pildă, că sunt cel care …
Aş fi vrut să se întîmple altfel Aș fi vrut să se întîmple altfel, să mă fi născut în aceeași zi, într-o casă plină de lume, să nu fi fost într-un an anume, anul să-l fi pus eu cînd aș fi crezut că totul trebuie să înceapă, dar n-a fost așa, iarna se apropia ca …
Le jeux et les hommes (omagiu lui Roger Caillois) 1) Agon e unul între două vîrste, poartă maiouri şi colanţi (cu dungi, cu dungi sau, dacă preferaţi, cu vîrste, dispuse-orizontal), – nu foarte lungi, ci pînă sub genunchi… Atunci cînd urcă într-un tramvai, acesta se înclină pe-o parte, – ceea ce le dă de furcă …
Poeme de Roxana Baltaru Slavă ție, Vacă-fără-Nume de la care au supt nouă ani bunica, străbunica și cu mine, și mai multe generații de mâțe Și care în ziua când te-au dus pe digul încovoiat Cârligata, când te-a mânat străinul la abator, Bica Raveca a zis că te-ai uitat odată lung înspre casă. Ce zi …
imn în desfășurare „tu ești ortodox*…“ (Cis) ortodox ca papa de la Roma și patriarhul Constantinopolului contopiți ca doi bobi într-o păstaie până la sfârșitul timpurilor cu toate lacrimile ce decurg din asta. ortodox ca partea plină a paharului înainte de-a se goli și ortodox ca partea goală a paharului înainte de a se umple …
Versuri de Maria Grădinaru de drag am să-ţi scriu cea mai frumoasă poezie se vor minuna râurile munţii până şi războaiele se vor opri de dragul ei iar oamenii vor uita pentru ce luptau şi vor citi vor citi vor citi alb o vreme am închis în mine cuvintele care ar fi putut să spună …
Rătăcire Veghez printre cuvinte rătăcit, cu brațele‐alungite în rece alb de lună, păianjen de lumină în marmură‐adormit, când drumurile‐s sparte de zgomote şi tună. Se soarbe‐n sine râsul nefiresc, nu văd în jur de‐ntunecate fețe – şi umerii şi mâna şi ochii mă uimesc – vin păsări mari cu ciocul să mă‐nghețe. O mână de …
Poeme de Viorel Dinescu apa în imensitatea ei Gândurile mele se rarefiază luând forma Tăcerilor subacvatice dintr-o clipă imensă Din sfere mari de albastru curg izvoare Într-o lumină nemărginită şi clară. Un haos de linişte se-ntinde peste împărăţia cercului, Repaosul clipeşte prin stele cu ochi de vată Fiinţă şi Neant – aceeaşi nesfârşire! Muzee mari …
Poeme de Virgil Diaconu Prietenii mei I. Prietenii mei, poeții, sunt singuri. Unii dintre ei stau în vechile blocuri, în camere pline de cărți și de manuscrise. Uneori, ies ca să ia câte o pâine și o cafea. Sau o sticlă de vin pe care o beau singuri. Sau poate că o beau cu Îngerul, …
cimitir de-a-ndoaselea sicriele stau în bibliotecă au numere de ordine nume celebre epitafuri mici uși secrete prin care treci discret încoace-încolo aerul mortuar o candelă pare să aducă în contemporaneitate pe cei de felul lor deplin liniștiți până la înțelesuri este vremelnicie oare vântul din neastâmpăr îi scoate din cavourile veline cu mirosuri de ceară …
O săptămână întreagă Te ascuți, devii febril, timp cu mai multe fețe: de aur, de argint, de bronz și de fier! De câte ori mi se pare că sunt cât de cât fericit înseamnă că în acele momente mă simt un izvor ivit din pământ, într-un peisaj silvestru unde susură încredințat că pădurea aleargă înapoi, …
lumea de dincolo un arin, un catâr și un șarpe am chemat eu să mă ajute să trag lumea de dincolo pe malul nostru, în sat. aici la noi veți întâlni bătrâni mărunți, capre, măslini și un zeu cu acordeonul de gât. nu veți aștepta mult, cât să beți un lichior mic, verde, culoarea dragostei …