Născută în același an cu subsemnatul, avînd un trecut orădean, urmînd Școala de literatură, suferind sub regimul comunist dificultăți biografice aidoma subsemnatului, dar, după cum am aflat recent, într-o variantă încă mai gravă, Doina Sălăjan a fost o glorie poetică a anilor ‘50. Formînd un tandem cu Nicolae Labiș. Ambii au jucat un indenegabil rol …

Un veritabil regal al multiplei insatisfacții o reprezintă „solilocviile“ de care se atîrnă provocator adjectivul „inutile“ ale lui Ioan F. Pop. Adoptînd postura unui inadaptat analitic la mediul epocal, autorul ne înfățișează punctual decepțiile d-sale într-un melanj de scurte eseuri ce tind a deveni însemnări de jurnal și invers. Conexiunilor logice le atribuie mereu dubluri …

O dublă față a feminității e prezentă în producția poetică a Mariei Șleahtițchi. Pe de-o parte avem figura gospodinei, a ființei harnice, devotate treburilor cazaniere, precum o probă a smereniei sexului său, a unui soi de sacrificiu la antipodul furtunoasei dezlănțuiri eroticești. Nu mai puțin în acest modest cadru poeta găsește prilejul de a-și consemna …

Melancolie, insatisfacție, plictis, epuizare sunt termeni care s-au folosit deseori în comentariile consacrate poeziei lui Ioan Moldovan. Stări care au luat naștere în cuprinsul unei existențe cotidiene clișeizate, urmare a unei atitudini de îmbrățișare-respingere a acesteia, de-o dramatică ambiguitate incitînd spiritul prin monotonia repetițiilor. E vorba de un dezechilibru statornic, de o confruntare fără scor …

Actuala producție poetică a lui Ion Pop e una așa-zicînd de bilanț. Drept care d-sa cultivă o paralelă existențială între prezent și trecut, timpuri răspunzînd într-o altă paralelă, cea dintre real și ireal. Întrucît prezentul aduce o viziune a realului în măsura în care trecutul se asociază cu irealul, grație amintirii ce constituie acea parte …

Transpunîndu-se în mediul presei interbelice, Dan Ciachir dă el însuși dovada unui fler de gazetar. O suculentă înșiruire a unui foarte mare număr de informații selectate din paginile acesteia îi îngăduie a realiza tocmai grație abundenței și varietății lor un tablou unitar, mult elocvent mai cu seamă pentru cei dintre noi care și-au petrecut o …

Poezia lui Ilie Constantin conține un paradox pe care l-am mai indicat și altădată. Sub pavăza expresiei clare, cu precizie latină articulată, apare aproximația, dezordinea, informul fețelor lumii. Ne întîmpină un peisaj în descompunere, o șovăială a liniilor, o degringoladă a imaginilor. Între postura auctorială expresivă și obiectul acesteia, un apăsat contrast: „Soare și nori …

Vreme îndelungată comentator al actualităților (preponderent literare, dar nu numai), al interferenței acestora cu trecutul, dar și moralist în chipul unor notații de jurnal, cu, firește, ieșirea în scenă a propriei d-sale subiectivități, Constantin Călin ne prezintă încă un volum „cu forma de miscelaneu“ ce-l exprimă ca atare. Titlul acestuia, În plină lumină, este explicat …

Jurnalul de cititor pe care ni-l înfățișează Dumitru Augustin Doman e în fapt o confesiune, susținută de indirectitățile lecturilor, a autorului care ne apare sub un unghi moral individualizator. Prozator și iubitor al prozatorilor mai cu seamă din literatura rusă, dar și a lui Dino Buzatti ori a unor Mircea Horia Simionescu și Costache Olăreanu, …