Comentarii critice

Augustin, omul roman

Peter Brown a reușit, în 1967, să modifice orientarea exe ­ge zei augus ­tiniene. Deja uriașă în epoca lui, această exegeză era fundamental îndreptată spre sublinierea figurii lui Augustin din punctul de vedere al mărturisirii sale confesionale, al contribuției sale la istoria teologiei, sau spre reliefarea principalelor sale teme care avuseseră toate motivele să îl …

O călăuză

E arhicunoscută „ucenicia“ lui Ioan Pintea pe lângă Nicolae Steinhardt, ca și devotamentul cu care prelatul-scriitor ocrotește posteritatea, spirituală și materială, a autorului Jurnalului fericirii. Ar fi ispititor și facil, prin urmare, să asociez cartea sa de însemnări Proximități și mărturisiri (ajunsă acum la o a doua ediție, revăzută și adăugită) cu modelul ilustru al …

Retrospectiva unei cariere

Mai mult de 500 de pagini cuprinde volumul, pe care l-aș numi omagial, Alexa Visarion în oglinzile timpului (Editura Junimea). Această carte coordonată de Bogdan Vladu, discipol al cunoscutului regizor și cunoscător din interior, printr-o carieră îndelungată, al teatrului bucureștean, este, în ciuda dimensiunilor sale, una rezumativă. Activitatea de regizor și profesor a lui Alexa …

 Un roman experimental

Deja la apariția lui, în 1975, romanul Lumea în două zile al lui George Bălăiță (1935-2017) a făcut senzație, plasându-l pe autorul lui printre cei mai importanți romancieri ai epocii. Cartea venea după o „ucenicie“ în sfera prozei scurte, concretizată în volume, precum Călătoria (1964) și Conversând despre Ionescu (1966). George Bălăiță nu a fost …

Poezia ca delimitare a spațiului interior

Volumul Dictatura dorului (Editura Limes, 2025, 122 pag.) semnat de Elena Ilash propune un univers liric intens simbolic, în care experiențele afective, memoria și corporalitatea sunt transpuse într-un limbaj imagistic dens. Într-o lume în care și limbajul a devenit supratehnologizat, contaminat de noțiuni care exced dicționarele recente, termeni precum dor, vis, chiar nostalgie, pot părea …

Diplomație culturală în Hexagon

Poetul Horia Bădescu a primit, între 1995 și 2005, două mandate cultural-diplomatice la Paris; mai întâi, adjunct al lui Virgil Tănase la Centrul Cultural Român, apoi, el însuși director al Centrului, iar al doilea mandat, cel de Consilier pentru cultură și francofonie la Ambasada noastră găzduită în Palatul Béhague, fostul Teatru Baroc, poartă de intrare …

Oglinda psihicului nostru autohton

Membru marcant al Societății Române de Psihanaliză, profesor universitar, autor a numeroase articole și cărți pe teme de interes psihanalitic, Vasile Dem. Zamfirescu trasează, în Nevroză balcanică, ajunsă la ediția a doua, liniile de contur ale spectrului nevrotic, întâlnit în cadrul mentalităților, comportamentelor, relațiilor dintre noi și ceilalți. Autorul pornește de la ideea că „personalitatea …

După douăzeci de ani

Anii cei mai bogați în capodopere ai literaturii române“ subîntind, după Ioana Pârvulescu, un interval de aproximativ un secol, de la prozatorul C. Negruzzi la Moromeții lui Preda (pomenit tangențial), așadar între jumătatea secolului al XIX-lea și, cel mult, jumătatea secolului trecut. Din start, un decupaj care lasă deoparte literatura postbelică, așa cum este ea …

Prin cenușa istoriei

Ideea de a reexamina istoria uneia dintre cele mai dramatice, mai zbuciumate și mai problematice perioade din istoria României, cea a celui de-al Doilea Război Mondial în care România s-a aflat alături de puterile Axei, Germania nazistă, Italia fascistă și vrând-nevrând, Ungaria horthystă, o adevărată axă a răului, reunește doi istorici importanți care tentează o …

Un modernism „turcit“

Poemele „ciclului balcanic“ al lui Ion Barbu au fost stimulate de victoria lui Mustafa Kemal (liderul Mișcării Naționale Turce) asupra Greciei, în războiul din 1919-1922. Război care, ulterior regimul Junilor Turci, a consfințit, prin Tratatul de la Lausanne (24 iunie 1923), recuperarea teritoriilor grecești din Anatolia și fondarea Republicii Turcia, după ce Marea Britanie și …

Când amintirea nu mai e suficientă

După cele două romane scurte, Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Bârsacu și Constantin, Iulian Bocai revine cu volumul de proză scurtă Revărsatul zorilor. Având în vedere că de la debutul în proză au trecut opt ani, autorul nu se mai poate bucura de cir cumstanțe atenuante. Volumul Revărsatul zorilor este alcătuit din opt …

Proza și premiile

La finele lunii februarie și la începutul lunii martie a avut loc tradiționala decernare a Premiului Național de Proză purtând numele lui Ion Creangă. Pentru anul 2026, Gabriel Chifu a fost laureatul și sărbătoritul, după disputa dintre opt prozatori nominalizați din toată țara. Premiul Ion Creangă a fost conceput drept echivalentul pe terenul prozei al …