„Prea cartezian pentru spațiul românesc, prea sensibil pentru rigoarea sentimentală franceză“ – așa cum îl caracterizează primul și singurul monograf de până acum, Cristian Florin Popescu, în cartea Basil Munteanu, contemporanul nostru – studiu monografic (Ed. Muzeul Literaturii Române, 2003, p. 2) – autorul deja celebrei Panorama de la littérature roumaine contemporaine se decidea în …
Ființei umane nu i s-a ostoit nevoia de poveste nici măcar în epoca prezentă, a „epistemologiei slabe“ (G. Vattimo) și a dispariției „narațiunilor lungi“ (J.-F. Lyotard). Nu știu în baza căror criterii și-a orânduit Cristian Pătrășconiu seria celor 11 interviuri ale sale adunate în cartea De taină (Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020), dar a …
Pentru a se plusa la „impresia artistică“, este foarte important ca un poet să știe cum să ordoneze materia unui volum. Prima și ultima poezie ar trebui să fie cele mai reușite (sau considerate a fi astfel), iar în această privință Nicolae Panaite a comis o eroare tactică în alcătuirea volumului Ziua verde (Ed. Junimea, …
Probabil că ideea imaginării unei personale „grădini împrejmuite“ i-a venit lui Virgil Nemoianu gândindu-se la grădina lui Claude Monet de la Giverny. Odată, după vizitarea Muzeului Orsay, el emitea următoarea reflecție: „Monet, dincolo de faptul că e splendid în fiecare etapă, mai are și avantajul de a trece lin, foarte lin, în lunga sa viață …
Constantin Noica spunea că eseul se face din preaplin, ca o formă a târziului vieții. Un exeget al său, Sorin Lavric, nu a așteptat târziul vieții și exersează de mult timp în spațiul eseistic, printr-un discurs subtil, pus sub un evident simț al îndoielii metodice. A trecut vremea filosofiei de sistem și locul acesteia îl …
După ce a părăsit Praga natală, tânărul Rilke și-a schimbat prenumele René în Rainer. Mai vârstnica prietenă și apoi confidenta pentru toată viața Lou Andreas-Salomé (fosta prietenă a lui Nietzsche și viitoare discipolă a lui Freud) i-a sugerat că sună mai bine un astfel de prenume pentru cineva care vrea să devină scriitor. Cred totuși …
Din volumul Poezie și autobiografie și din romanul Avionul de hârtie, la care lucra Costache Olăreanu la începutul anilor 1980, răzbat, în mod voalat, câteva efecte ale numitei „afaceri“ Meditația transcendentală. Potrivit propagandei comuniste, „incidentele“ întâmplate în 1982 erau consecința unor acțiuni puse la cale de o sectă foarte periculoasă, de o agentură de spionaj …
Citind prima pagină a romanului O întâlnire pe strada Hazard (Editura Neuma, 2020), scris de Andrea H. Hedeș, mi-am adus aminte de o notă, plină de ironie livrescă, a Danei Dumitriu, aflată tot pe o primă pagină, a ultimului ei volum din trilogia epică Prințul Ghica (1986). Acolo, romanciera se referea la sănătosul obicei al …
Înzestrat fiind cu un acut spirit investigativ și deliberativ, Florin Mihăilescu nu a procedat, în comentariile sale critice – scrise mai ales pentru rubricile de la revistele „Steaua“ și „Viața Românească“ – la un obișnuit demers descriptiv de recenzent, ci a pus în discuție, prin incidențele de lectură pe care le-a avansat, premisele și …
Consider că, în spiritul respectării preceptelor propagandei comuniste din Rusia sovietică a perioadei cuprinse între 1917 și 1953, expoziția „Rouge. Art et utopie au pays des Soviets“, găzduită la Paris, ar fi trebuit să fie organizată în aer liber. Piața Stalingrad sau Kremlin-Bicêtre, de exemplu, ar fi fost locuri mai potrivite decât incinta de la …
Experiența exilului nu a putut fi separată în activitatea culturală a lui Virgil Ierunca de atitudinea protestatară și negatoare. Exilatul a abandonat aspirația de a-și crea o posibilă identitate scriitoricească franceză sau de a-și clădi o promițătoare carieră de cercetător științific în favoarea adoptării unei retorici protestatare prin cuvântul scris și emis pe calea undelor. …
Îndeosebi primul ciclu al volumului Măcelăria și alte poeme (Editura Tracus Arte, 2019), căruia Dumitru Păcuraru i-a dat un titlu ce pare scos din ghidurile turistice, „Câteva destinații poetice”, întrunește poeme pe tema rătăcirii voite și despre sensul unic ori interzis al destinațiilor pe care le alegem (sau cărora le suntem destinați), oricât de „jegoase …