Capitala, teoria care scrie istoria

Inspirată de teoria lui Benedict Anderson despre „comunități imaginate“, aplicată apariției naționalismelor, Emanuela Costantini, cercetă­toare în istorie contemporană din Perugia, scrie o istorie de peste o sută de ani a Bucureștiului, în care dezvoltarea urbană a Capitalei e folosită drept cheie de înțelegere a istoriei politice a întregii Românii din perioada modernă. Autoarea este la …

Arta sacră a lui Ivan Meštrović

Cunoscut îndeosebi ca sculptor, dar foarte sugestiv și ca arhitect, desenator, litograf, scriitor, Ivan Meštrović (1883-1962), cel mai mare artist croat modern, a studiat la Academia de Arte din Viena, fiind influențat de curentul Sezession, care, în anii formării sale, tulbura academismul școlilor central-europene printr-un nou tip de sensibilitate. Artistul a expus, în 1905, alături …

Roma în o sută optzeci de ani de fotografie

Cu ocazia îm­plinirii a 180 de ani de la nașterea fotografiei, Museo di Roma din capitala italiană a organizat o expoziție însumând circa 320 de fotografii din propriile depozite. A dorit să realizeze un „arc peste timp“ și a ales ca temă reflectarea orașului însuși în fotografii de vârstă modernă și contemporană. Desfășurată generos în …

Cincizeci de ani cu Leonardo

Anul acesta marcăm sărbătorirea semi­milenială a lui Leonardo da Vinci (1452-1519), iar cea mai importantă expoziție, în pregătire de câțiva ani, se va deschide în toamnă la Muzeul Luvru din Paris, fiind probabil cel mai așteptat eveniment leonardesc al anului. Pe de altă parte, în tot acest timp, și alte muzee sau edituri se întrec …

O artistă interbelică pe pământ american

În 1939, cu doi ani înainte de intrarea Statelor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, s-a organizat la New York a doua cea mai costisitoare Expoziție Universală dintre cele găzduite vreodată pe continentul american. Expozițiile universale fac parte din istoria lumii moderne: ele debutează pe la mijlocul secolului al XIX-lea, sunt organizate în mari …

O istorie levantină

Istoria arată adesea ca un teatru al deșertăciunilor, al vanităților și erorilor, dar și ca un câmp al surprizelor, al marilor supraviețuitori, prin care voința de adevăr sau de păstrare a memoriei poate învinge absurdul sau uitarea. În istoriografia ultimei jumătăți de veac s-au făcut eforturi apreciabile pentru a consolida varii moduri de a scrie …

Strălucirile lui Tițian

Că centrele Renașterii italiene au fost Florența în secolul al XV-lea și Roma în secolul următor constituie un adevăr pe care niciun istoric de artă nu l-a deconstruit până în prezent. Este și acesta un semn că celebrele Vieți ale celor mai de seamă pictori, sculptori și arhitecți, scrise de Giorgio Vasari în 1550 și …

Din dragoste pentru Cernăuți

Patru arhitecți și un istoric au documentat și editat la sfârșitul anului trecut un volum despre arhitectura capitalei Bucovinei, orașul anilor de gimnaziu ai lui Eminescu. Aflată vreme de 140 de ani sub stăpânire austriacă și numai vreun sfert de veac sub stăpânire românească (1918-1940), Bucovina de nord (străvechea Țară de Sus a Moldovei medievale) …

Scris și pictat

Un proiect de digitalizare a manuscriselor medievale engleze și franceze din perioada 700-1200, însumând 800 de manuscrise miniate din fondurile British Library și Bibliothèque nationale de France, marchează primul parteneriat al celor două biblioteci în domeniul manuscriselor. Din finanțarea acestui proiect, o realizare mai importantă decât volumul pe care îl semnalăm este un site web …

Două expoziții

Depozitele unui muzeu conțin adesea comori nebănuite. În expunerile permanente, muzeografii decid asupra unei selecții de opere ce constituie doar vârful aisbergului față de toate colecțiile muzeului. În tot acest timp, în laboratoare se restaurează, muzeografii gândesc noi concepte expoziționale și pregătesc cu ani înainte o expoziție. Deschiderea ei poate însemna adesea prima expunere a …

Arta ctitoriilor ecleziale oltenești

În 2018, Institutul Cultural Român a publicat a doua ediție revizuită a unui album despre patrimoniul ecleziastic oltenesc, coordonat de părintele Iustin Marchiș și realizat, pe partea de cercetare științifică, de istoricii de artă Elisabeta Negrău și Vlad Bedros. În urmă cu un deceniu, doctoranzi fiind, aceștia au participat și la un proiect de repertoriere …