Capitala, teoria care scrie istoria

Inspirată de teoria lui Benedict Anderson despre „comunități imaginate“, aplicată apariției naționalismelor, Emanuela Costantini, cercetă­toare în istorie contemporană din Perugia, scrie o istorie de peste o sută de ani a Bucureștiului, în care dezvoltarea urbană a Capitalei e folosită drept cheie de înțelegere a istoriei politice a întregii Românii din perioada modernă. Autoarea este la …

Arta sacră a lui Ivan Meštrović

Cunoscut îndeosebi ca sculptor, dar foarte sugestiv și ca arhitect, desenator, litograf, scriitor, Ivan Meštrović (1883-1962), cel mai mare artist croat modern, a studiat la Academia de Arte din Viena, fiind influențat de curentul Sezession, care, în anii formării sale, tulbura academismul școlilor central-europene printr-un nou tip de sensibilitate. Artistul a expus, în 1905, alături …

Cincizeci de ani cu Leonardo

Anul acesta marcăm sărbătorirea semi­milenială a lui Leonardo da Vinci (1452-1519), iar cea mai importantă expoziție, în pregătire de câțiva ani, se va deschide în toamnă la Muzeul Luvru din Paris, fiind probabil cel mai așteptat eveniment leonardesc al anului. Pe de altă parte, în tot acest timp, și alte muzee sau edituri se întrec …

O istorie levantină

Istoria arată adesea ca un teatru al deșertăciunilor, al vanităților și erorilor, dar și ca un câmp al surprizelor, al marilor supraviețuitori, prin care voința de adevăr sau de păstrare a memoriei poate învinge absurdul sau uitarea. În istoriografia ultimei jumătăți de veac s-au făcut eforturi apreciabile pentru a consolida varii moduri de a scrie …

Scris și pictat

Un proiect de digitalizare a manuscriselor medievale engleze și franceze din perioada 700-1200, însumând 800 de manuscrise miniate din fondurile British Library și Bibliothèque nationale de France, marchează primul parteneriat al celor două biblioteci în domeniul manuscriselor. Din finanțarea acestui proiect, o realizare mai importantă decât volumul pe care îl semnalăm este un site web …

Două expoziții

Depozitele unui muzeu conțin adesea comori nebănuite. În expunerile permanente, muzeografii decid asupra unei selecții de opere ce constituie doar vârful aisbergului față de toate colecțiile muzeului. În tot acest timp, în laboratoare se restaurează, muzeografii gândesc noi concepte expoziționale și pregătesc cu ani înainte o expoziție. Deschiderea ei poate însemna adesea prima expunere a …