Relația culturii noastre cu filozofia a rămas până astăzi fragmentară și foarte specială. Poeți, prozatori, comentatori eminenți de literatură, românii nu s-au interesat cu pasiune de speculația filozofică. În acest domeniu, până spre finele secolului al XIX-lea scrisul românesc înregistrase doar ecouri de natură didactică, iar lucrurile nu s-au schimbat fundamental nici în secolul următor. …
A încetat din viață C. D. Zeletin: câți dintre cei care au aflat trista veste știau că dispare odată cu el una dintre marile figuri ale culturii române contemporane, un poet-traducător și un moralist cum n-am avut mulți? M-am întrebat deseori care ar putea fi cea mai bună traducere a dictonului francez À quelque chose …
relația literaturii cu un anumit oraș a devenit de multă vreme un topos cultural. Există volume închinate Parisului (reflectat în proza lui Balzac), Londrei (în cea a lui Dickens) ori Sankt-Petersburgului dostoievskian; pentru București, situația ar fi ceva mai complicată; orașul nu are o istorie semnificativă în plan mondial și, pe de altă parte, nici …
scriu foarte rar despre poeții contem porani, încă și mai rar despre cei pe care îi cunosc personal; din fericire nu sunt cronicar literar, pentru că n-aș rezista la frumusețea săptămânală sau lunară. Ating foarte rar, ce-i drept, poezia care se scrie sub ochii mei și mă consider, din cauza asta, un privilegiat. Pentru oricare …
Apariția celei de a doua ediții a Istoriei critice a literaturii române (Cartea Românească, 2019) nu înseamnă o simplă reeditare: semnificația ei se descifrează treptat. Realizarea acestei a doua ediții a cărții a implicat curaj auctorial, muncă sisifică și, firește, șansă. Cât privește șansa, ea nu s-a arătat până acum favorabilă marilor istorii ale literaturii …
Când un poet autentic scrie și romane, comentatorul său devine prudent: cele două forme literare sunt atât de diferite una de alta, încât poetul-romancier pare pândit de o schizofrenie creatoare. Romancierul Gabriel Chifu, făcându-i concurență poetului omonim, stârnește un interes legitim; a devenit autorul care scrie „la două mâini” cu succes comparabil. Oprindu-ne la romane, …
Cartea recent apărută a lui Nicolae Rață-Dumitriu (Eseuri de teorie literară, București, 2019) a fost o carte mult așteptată, dar pe care unii deja nu o mai așteptau: surpriza plăcută a acestei ediții poate fi înțeleasă doar de cei care au urmărit activitatea dispusă pe decenii a profesorului de Teoria literaturii de la Facultatea bucureșteană …
Anul Centenarului s-a sărbătorit în paginile României literare printr-o acțiune mai puțin comună: prin alcătuirea „listelor canonice” de proză, poezie și critică românească, adică prin alegerea a 100 de titluri pentru cei 100 de ani ai României Mari. Deoarece însăși noțiunea de autor canonic ori de operă canonică pare pentru multă lume confuză, ilustrarea conceptului …
La sesiunea specială dedicată centenarului Titu Maiorescu, desfășurată în 2017 în aula Universității de Vest din Timișoara, unul dintre vorbitori a schițat, prin evocarea câtorva personalități, posteritatea maioresciană așa cum o vedea el: numele lui Eugen Lovinescu a apărut atunci natural, iar după acesta (surpriză și nu prea) cel al lui Nicolae Manolescu. Prin urmare, …
Copiii scriitorilor devin doar rareori ei înșiși scriitori. Iată un adevăr valabil pentru întreaga literatură universală, iată un argument suplimentar pentru unicitatea artei literare: nenumărați fii talentați ai unor muzicieni sau ai unor pictori au ajuns la rândul lor pictori sau muzicieni, depășindu-și uneori în valoare și în renume părinții. La literatură se vede că …
e un vis nu prea vechi, dar recurent și visat de mulți: acela de a nu te ocupa cu altceva pe lume decât cu scrierea de romane. De îndată ce romanul și-a câștigat individualitate proprie, făcând concurență speciilor din panoplia tradițională a retoricii (poezia, teatrul, oratoria), romancierii și-au dat seama că literatura lor se înscrie …
Exegeza literară românească a primit de curând un cadou neașteptat: volumul Analize de text, realizat de Mircea Frânculescu și editat de Societatea de Științe Filologice (București, 2019), volum la apariția căruia au mai colaborat Adnana Boioc, Mădălina Botez, Ștefania Costea și Mihaela Dobre. E o masivă culegere de studii pe care le putem numi „istorice”, …