Dincoace și dincolo de Cernobîl

„Leonid Andreev, pe care îl iubesc foarte mult, are o parabolă despre Lazăr, care a văzut moartea. Și acum este ca un străin, niciodată nu are să mai fie ca toți ceilalți oameni, deși Hristos l-a înviat…“ (Arkadi Filin, lichidator) orice s-ar scrie despre catastrofa de la Cernobîl are aerul unui șablon banal sau al …

Marea interioară

În decembrie 1981, la sediul Uniunii Scriitorilor din București sosea o scrisoare de la Universitatea din Viena, prin care Ana Blandiana era anunțată că va primi Premiul Herder. Trebuia să meargă acolo în mai 1982, pentru a participa la festivitatea de decernare. Surpriza nominalizării unui scriitor din Est la un premiu occidental atât de prestigios …

Dinspre secunda de sticlă transparentă

Debutul poetei Mina Decu a fost foarte bine primit de critică, pe o piață literară pe de-o parte plină de poeți buni (deci cu o acerbă concurență), pe de alta parcimonioasă cu vânzările volumelor de gen. Iată, indiferentă la succesul de piață, placheta Desprindere a obținut și Premiul „Mihai Eminescu” pentru Opus Primum, și pe …

Z – „citadela ascunsă“

Pe 11 februarie 1925, Percy Fawcett, ofițer britanic de artilerie, erou al Primului Război Mondial și explorator învederat, pornește din Rio de Janeiro spre granița Braziliei, pentru a se afunda în jungla amazoniană mai bine de 1600 de km, în căutarea unui presupus oraș dispărut sub straturile de vegetație cu sute de ani în urmă. …

Despre educație și nu numai

Dacă am judeca ultima carte a lui Teodor Baconschi numai după ceea ce scrie pe copertă, am greși. Averea bunei educații nu e doar despre cât de importantă e acumularea unor principii formative sănătoase, date eventual tinerilor de la înălțimea unei culturi și a unei experiențe de viață (un doctorat la Sorbona, câteva cărți publicate …

Endurance. Aventura polară

Romanul-document are o solidă tradiție în literatura anglo-saxonă. El e o proză mai degrabă jurnalistică decât ficțională, ceva între un raport amplu destinat marelui public și o istorie mai complexă și mai bine instrumentată narativ decât simpla relatare a celor implicați. Scrise de altcineva decât protagoniștii direcți, romanele de tip docu-fiction oferă perspective mai largi, …

„Străinelul”

prin Cântecul mării (2011), ambasadorul și scriitorul basarabean Oleg Serebrian înscria în panoplia recentă a prozei de limbă română o poveste cu referințe rare în ficțiunea de dincolo și de dincoace de Prut: Bucovina de Nord, în interbelic și-n cel de-Al Doilea Război Mondial. Era un roman despre drama Cernăuțiului, în fatidicul an 1944, privită …

1945 sau anul trecerii prin tunel

Karl Frank e un sas înstărit din Sighișoara, descendent al generațiilor de sași de pe Târnava. Lucrează la bancă, e căsătorit cu o unguroaică, Wilma, și are trei copii: un băiat Butzi, rămas la München încă înainte de 1940, la studii, și două fete gata să iasă din adolescență, Papa și Sissi. Anul 1945 îi …

Nietzsche la feminin

Când am scris despre volumul de debut al poetei basarabene Maria Pilchin (Poeme pentru Ivan Gogh, 2015), observam în filigran, dincolo de subtextul protestatar, desenul unei „micuțe Vera”, obraznică și ostentativ neconvențională. Era vorba de un personaj boem, occidentalizat, dar cu serioase reminiscențe sovietice, iar jocul acesta dintre două paradigme existențiale (de vârstă și de …

Viața sub clopot

Romanul Dianei Bădica are tăietura dramatică a unei povești care impresionează în primul rând prin autenticitate. Nu că am duce lipsă, într-o literatură cotidianizată până la minimalismul cel mai opac. Dar Părinți e un roman care, într-o aglutinare a elementelor de decor, finisează suferința ca pe un diamant multifațetat, transformând-o într-un caz paradigmatic al apartenenței …

Pe la Galați, foarte demult

pe cât de concentrat, pe-atât de captivant e micul roman de debut al lui Cezar Amariei. Zilele noastre mărunte ne poartă în Moldova secolului XVII, unde, de la Galați în sus, înspre Iași, lumea românească e pestriț colorată de tot felul de întâmplări și de personaje, care mai de care mai bine înfipte în istoria …

Cultura română, în ultimii ani

Analiza dezordinii de opinii și de fapte din lumea intelectuală românească a ultimilor zeci de ani nu-i nimic altceva, în viziunea universitarului și jurnalistului Mircea Vasilescu, decât o problemă de cultură. De raportare la feluri diferite de a înțelege cultura, mai precis. Fracturile politic-administrative, polarizările intelectuale agresive, felul în care privim educația și valorile constituie, …