Rusia anilor 1990 pare o lume în care orice e posibil. Terorismul, corupția, megalomania, parvenitismul, sno bismul, implicațiile nocive ale noii oligarhii și ale vechiului KGB colcăie aleatoriu într-un spațiu care tinde furibund să recupereze libertățile occidentale visate, în același timp în care-și reclamă arogant particularități etno-socio-politice insurmontabile. Într-un cuvânt, e vorba de o lume …

Cunoscut mai degrabă ca traducător, eseist, autor de manuale, teoretician literar, comparatist, antologator și universitar la literele basarabene, Ivan Pilchin e un intelectual pe cât de consistent, pe-atât de discret, inclusiv în arealul unde s-a născut și profesează. Placheta Omul-acvariu a reprezentat debutul său în poezie și a apărut mai întâi în rusă, în 2018. …

Ernest Hemingway e din acea categorie de scriitori devastați iremediabil de propriile accese de vitalism orgolios. Un declic permanent al nestatorniciei, o confruntare cu o explozivă dorință de libertate și de descătușare, un sentiment al împlinirii și al bucuriei de-a trăi, secondate simptomatic de unul al golului existențial și al renunțării totale l-au caracterizat pe …

Al doilea roman al franțuzoaicei de origine marocană Leïla Slimani mi-a amintit de filmele iranianului Asghar Farhadi (fundalul etnic și geografic nu e chiar același, desigur, dar e apropiat ca etos și traseu narativ). Evoluția poveștii pare ternă, aproape banală până la un punct, pentru ca, mai apoi, narațiunea să devieze surprinzător spre zguduitoare drame, …

Mi-e greu să cred că ai putea scrie ficțiune cu personaje-animale, fie ele naratori ori ba, fără să fii iubitor de animale (eventual, al animalului ales ca protagonist). Mi-e greu să cred, deci, că poți scrie cu și despre pisici, fără să fii pisicofil. Și cum scriitorii sunt, în general, pisicofili învederați, o carte din …

„Înainte ca Șeherezada să intre în scenă, femeile se împărțeau în două categorii: cele care trădau și erau ucise (regina) și cele care erau ucise înainte să poată trăda (fecioarele). Acestea din urmă, ale căror voci – spre deosebire de Șeherezada – nu se aud în poveste, sunt cele mai ignorate și nedreptățite de critică.“ …

Cunoscut mai ales ca memorialist al Belle Époque, ca biograf și destul de vag ca romancier, Stefan Zweig avea darul de-a transforma în proză orice realitate abordată. Apologet al trecutului, Zweig era îndrăgostit de evenimentele și figurile istorice cu potențial epic. „Viețile“ sale, la fel ca și „momentele astrale ale omenirii“ în variante repovestite, poartă …