Alergînd pe aer Alergînd pe aer ca un biciclist te-am prins întîi de mînă de încheietură de degetul mic deși eu nu știam pe atunci mai nimic ca-n Micul Prinț de Exupéry îi fi tu cea de acum pocnind încet ca din arcuri ruginite la mers (deși în levitație cazi doar în sus) chipul tău …
Sursă de nefericire În Vinerea Mare, din neputința de a sta acasă, fără mândrie și fără milă – vine la biserică, intră pe sub masa încărcată cu flori, cu crucea și cartea sfântă ferecată cu șapte lacăte, de argint, trage covorul după el cu genunchii, până la urmă, neîndemânatic, răstoarnă masa din mijlocul bisericii, ăsta …
Era un pianist în Roma Care învinsese coma De bucurie a dat Un concert și a cântat Trei ore numai Paloma.
patria patria – întâiul țipăt într-o dimineață de iulie la spitalul Stanca din Cluj. patria – lumina difuză pe pereții scorojiți și toți îngerii din juru-mi zbenguindu-se ca la scăldătoare, pârâul din fața casei, dincolo de drum, unde prindeam mormoloci și făceam turte de noroi, cărțile cu poze, creioanele colorate, ascuțitoarea mea albastră, șosetele roz. …
sfârșitul zilei – cântecul cucului scutură păpădia * cireș înflorit – doar vântul mișcă umbra vrabiei * o vrabie pe ramura salciei – luna în scădere * safari – soarele-n amurg traversând zebra * prins în bobul de rouă – cântecul unui greier * amurg – umbra berzei părăsind cuibul * după furtună – umflat …
O doamnă din Berenice Îşi fierbea părul în ibrice Şi ceaiul ăsta îl vărsa Pe-o neagră catifea Spunând : „Vremea n-o să se mai strice!“
Cineva mi-a tras iarba de sub picioare și acum o taie cu un hârșâit de unealtă bine ascuţită. Aș putea să-l implor să nu se lase ademenit de blânda expansiune a mirosului de iarbă proaspăt tăiată, sau de hârșâitul melodios al uneltei. Dar, cum eu mi-am irosit moartea, apoi viaţa, merg acum nepăsătoare prin noaptea …
Drumul reconstituirea Nu-și mai dezlipea ochii de la caierul de lînă din furca prinsă în brîul mamei care devenea tot mai puțin în timp ce firul îngroșa fusul învîrtit de aceeași mînă ocrotitoare aconiul pregătit aștepta liniștit ața să-i astupe urechile să poată începe lucrarea minunată a ștrimfilor colorați de iarnă sau a mănușilor cu …
Un biciclist din Bengal Avea un bătrân papagal Ce-i căzu-ntre spițe Și de-atunci face fițe-fițe Năucind toți tigrii din Bengal.
Elisabetei 1. Ger ca-n ziua aceea n-a mai fost niciodată pe pământ. Înghețase focul în sobă! Pâinea pe care tocmai o scosese mama din cuptor stătea ca un sloi fierbinte pe masă! Fumurile ce ieșeau pe coșurile caselor încremeniseră în aer. Ziceai că sunt țurțuri atârnând invers, spre cer. Mai rău era că înghețase și …
Doar -eminesciana- Atâta de sfios, cum sunt, nici gând să te sărut, eternitate. Și de te vreau, ești mult prea împărțită, și nu mi te doresc să-mi fii ispită. Doar vântu,-o frunză, când va alunga, să-și amintească de simțirea mea. Destine Nu veneai, nu veneam, se simțea o pojghiță de gheață, subțire. Te închipuiai mireasă, …
nimeni nu mai întoarce capul căci înapoi bîntuie, ca niște stafii, hoardele nimicului. doar micile încleștări ale rădăcinilor ne ating gleznele. un singur cuvînt dacă ar răzbate pînă aici, totul s-ar destrăma ca o iluzie sosită prea tîrziu. picioarele noastre de ceață rătăcesc pe alte drumuri încrucișate. silabisindu-ne numele la răscrucile semnelor împăienjenite. și nici …