am murit dar mi-am revenit în dimineaţa aceea eram somnoros din cap pînă-n picioare. atît îmi amintesc, dar e o amintire de după. eram atît de singur încît ochii mi se plictiseau, auzul se plictisea. inima cînd bătea, cînd nu bătea. de la somn ni se trage moartea și-mi este tare somn. pete de …
Trup Ridică-ți trupul, ia-l cu tine; nu murmura că e destul în vraja nopții să-i fii leagăn, cort, țărm, casă, pătul. Ridică-l lin, cântă-n surdină, cum știi să cânți unui apus, când bate vântul și-n oricine târziul crește în suspin, când din cenușa revărsată peste apus și creste, flori, se-abate acel niciodată ca o secure …
’Am fost poet în vremea lui Ahab‘ Mircea Ciobanu Domnul Mircea Ciobanu, abrupt spus, jucase un rol major, deloc de invidiat, asumat de voie-de nevoie, în viața mea, scuturându-se de prefața lui Doinaș, acum definitiv pierdută, și ridicând din umeri a neputință de nu știu câte ori în cei cinci ani – cinci …
Odă bucuriei în vremuri de restriște vin la voi întotdeauna între 11 și 1 când mai toți bătrânii din cartier târăsc după ei un trecut oarecare și câte un cărucior cu conserve, pâine, paste mere și câteva medicamente. vremuri de singurătate împărțită în felii egale democratic, pentru toți, de la mic la mare. „Fiecare …
Meridiane de aprilie 2020 Oi, câini și pui țin de urât poetului în Țara Galilor la răscruce de timp o lalea mi-a răsărit din senin în poartă, violete înfloresc printre pietre, zoom-in, pe un petec de pământ în mijlocul orașului american pustiu suspendat așteptând așteptând ce e mai rău – și orizontul necunoscut după. …
ABECEDAR MIC DE LIMERICK „A venit vacanța Cu trenul din Franța!“ Strigă puștii – moș Pârțag Își cioplește un toiag, Musai s-ajungă în Franța! l
Plimbarea Acum când nu putem să ne plimbăm prin parcuri, iar cei morți nu pot răspunde la telefon din sacii negri în care au fost înghesuiți, mă gândesc la poetul care se plimbase o viață întreagă în ritmul versurilor sale, amintindu-ne fericirea simplă a celor care se plimbă, așa cum păsările lumii zboară, iar peștii …
Atât de aritmetic, încât se vor cântate Atât de aritmetic, încât se vor cântate, Mormanele de gânduri închinate Lui, Uitat pe crucea strâmbă, eu încercând s-o sui, Târându-mă, în chinuri, la fructele perlate, Crescute-adânc, în palma crăpată de oțet, Le gust zeama-n dulcită cu lacrima divină, Pe buza-mi transpirată, le e culcuș și-alină, Lumina …
Nisipul clepsidrei suntem la început de adormire ne-nchidem tăcerea-ntr-un ou forma străină a nașterii trece din sâmbur în fruct facerea lumii astăzi s-a despărțit ochiul de lacrimă în buzunarul unui sacou nisipul clepsidrei învață frica să fie complice cu tainele ciumii în loc de oglindă un țărm topit de lumină se umple cu cioburi modelează …
Miezul nopții de luni Se înserează cu fantome. Nu fac rău. Și-apoi nu le văd decât cei care au rude în invizibil. Unde mai pui că răsare și luna ca pura artă a nopții. Prielnică halucinațiilor. În casa de pe deal pustiul doarme-n ceaun. Se perindă prin închipuirea mamei forme umane de aer în care …
Zidul Dimineață de aprilie nori răzleți răzlețe și gândurile mele somnolez mai toată ziua recluziunea forțată mă obosește mai mult decât orice activitate fizică când și când o rază de soare ne arată dincotro venim vântul încotro ne ducem tăcerea din aer suspendă timpul tot ce-mi mai rămâne de făcut scrie undeva pe-un zid al …
Urmele Gândurile umbrite și grele își lasă urmele-n noi – ele sunt la fel de adânci precum amprentele pașilor întipăriţi pe o întindere netedă de nisip, care duc spre-un orizont nedefinit, îndurerând până departe… Un minus tiranic Rotire blajină de zile și nopţi, de nopţi și zile – totul derulat ca-ntr-o peliculă cenușie, interminabilă. …