în anotimpul acela anii au trecut cu o viteză uluitoare aproape am uitat să vorbesc aproape nu știu cine sunt printre blocurile care se termină aproape de limita absurdului autobuze care uită să vină lătratul crăpat de noapte al câinilor care păzesc nașterea zilelor care urmează să vină anotimpul acela nu a existat tumultul …
La ora asta confuză a unei nopți despletindu-se lent spre o dimineață deja înecată în scăpăratul unei brichete aprinzând argazul totul e posibil ai putea chiar să dispari în cea mai însorită amiază fără nicio explicație cu un cuvânt sau un poem inexistent arzând în cerul gurii amar și o mască smulsă cu sânge cu …
În Andante În orașul meu, unde la braț cu Neaverea și Verea piețe cutreieram, unde încă sunt curți, să cânte în ele cel cu numele păcii, Salam, aud țânțarii ca trâmbița judecății de-apoi și râsul de porumbei, și destinul, ca o cișmea deschisă, împrăștiind în Andante „sănătate, diamante“… Rândunelele-n zbor înhață din baltă proverbe; laptopuri, …
JOCURI ȘI NU PREA Camuflaj „I do not know much about gods“ T.S. Eliot Amiaza stă să cadă, sub troițe fierbe seara din țarcuri urcă fumuri și se coboară scara de funigei zănatici cu fir ca de paing ce-n asfințit așteaptă, și-al verii car împing Motani cu ochi de sticlă și gheara de oțel …
Vis și tumbe Am văzut o pădure în marș pe asfalturi fierbinți. O pădure de foioase și conifere cu galerii nesfârșite de păsări invadase orașul. Un fagus silvatica își rezema coatele de Intercontinental. Păsările dirijau autobuzele, troleibuzele, taximetrele și furgonetele către linia de centură. Sămânța plopilor piramidali începuse să rodească în răsuflarea trecătorilor, pe …
1. Aghiuţă puiule ia treci tu acilea şi-ţi fă lecţia de poezie Aghiuţă puiule ia treci tu acilea şi-ţi fă lecţia de poezie şi scrie tu puiule dragă despre geniile noastre câtă frunză şi iarbă şi hasmaţuki şi ştir din cel bărbătesc aşii poemului inflamat în dârdorile colacului peste pupăză cu balonaşe metafizice din barul …
e ras în ţeastă sprijinit de braţe un pom în toamnă scorburos și jalnic ar da să urce-n cerul gri năvalnic ar încerca de-un fir să se agaţe dar e urmat de-aproape de-un localnic și el cu-aceeași boală strânsă-n maţe ce le compune chipul de paiaţe să nu privească înspre mâine falnic ce boală nene …
Poetul era un somnambul pe acoperiș Apoi să muști din aer. Să te răcorești în soare. Să asculți, să asculți, să asculți. Zi și noapte, noapte și zi. Nebunul e cel mai tare îți strigă. Nu tace niciodată. N-ascunde nimic. Arată orice. Poate vedea orice. În somn acolo el e acasă. De față sînt toți …
TRIPTIC după natură „dacă vrei să scrii despre baban du-te la banan” Bashô Trifoi înflorit. Pe frunze, cu un triunghi, semnul lui Dumnezeu. Cum nu pot găsi niciodată un trifoi cu patru foi! Ceea ce nici nu trebuie. Trebuind să vezi lucrurile cum sânt. * Tei eminescian înflorit! Pe care nu te culeg, ci deschid …
acasă Asta ar fi de dorit deocamdată: să mă aleg cu fum După ce voi fi stins cât-de-cât focarele din pădure Obosit de acest du-te-vino la râul de scrum Din care apa s-a dus fără să plângă, fără să-njure. Toată pădurea nu mai e decât rugul de mure Prin care Mumă-sa își cată vedenia …
Jurnal 2020 * Am părăsit cândva poezia fără să simt durerea aceea insuportabilă pe care mulţi o descriu ca fiind letală. Asta se întâmpla într-un an ploios în care anotimpurile se amestecau între ele şi eu eram în căutarea unui plan care să submineze cuvintele. Sunt liberă, mi-am spus, dar asta era doar un mod …
Viața pentru începători Fără să scrii n-o să afli cine ești n-o să ai parte de o instalare domestică ca să scrii trebuie să fii puțin obosit ești vag conștient că cineva cu o oarecare insistență în traiul din luncile fumegoase precum un pleonasm a ținut pasul cu tine și te-a obosit moartea te-a obosit! …