Poezie de Ioana Ieronim

 

Meridiane de aprilie 2020

Oi, câini și pui țin de urât poetului în Țara

Galilor

la răscruce de timp

o lalea mi-a răsărit din senin în poartă,

violete înfloresc

printre pietre, zoom-in, pe un petec de

pământ

în mijlocul orașului american pustiu

suspendat

așteptând

așteptând ce e mai rău – și orizontul

necunoscut

după.

Pașii nu ne pot duce departe la vremea

asta: privirea

poate: când se-nalță luna nouă, atinge-ți

fruntea

și atinge fruntea aproapelui cu inelul de

aur

pentru noroc, primenirea vieții

cum făceau din bătrâni

Când răsare luna nouă

cei dragi de departe vor simți pe

frunte

atingerea inelului tău l