*** Tocmai ai rupt din mers o creangă albă de măr ca să-ţi aduci aminte de atâta lumină în care tot umbli fără tihnă cu un aer vag stânjenit c-un zâmbet ascuns aidoma unui pelerin ce-şi urmează când umbra când vedeniile sfinte ori doar păşeşti pe urmele bătrânului vagabond din cartierul copilăriei – bolborosea mereu …
poeme de odinioară Prima invocaţie Hai cu mine, iubito, ţi-am zis, cu glas păcătos, Hai acolo unde raiul e răvășitor de frumos. Hai cu mine unde poţi sta dezbrăcată și pură, Ocrotindu-mi rănile cu o diafană armură. Hai cu mine, lasă-ţi pletele să mă adie, ușor, Ca un cântec șiroind din arbori de dor. Hai …
ce se întîmplă cînd un poet păcătos se întîlnește cu o sfîntă misionară care s-a lepădat de el fără să-l cunoască? nu. nu e vorba, doamne ferește, de tereza de calcutta – de fapt de aici, din balcani, albaneză, româncă, machedonă ori toate la un loc. nici vorbă. nici de maria din magdala singura care …
Cipru Aici, unde ienupărul fenician cu boabele lui mici și roșii își face loc printre pietrele pământului uscat al ostrovului, aici unde Richard-Inimă de Leu a întârziat o iarnă-ntreagă, înainte de a porni spre locul destinului său, sacrul Ierusalim, aici unde homerizii cu bărbile lor blonde și arși de vipie, iau plata pentru umbrelele și …
Prin cerul de jos întârzietorilor Nu căuta prin gromovnice numele poeților dispăruți acolo pe file alchimice unde mai pâlpâie smaraldul rubinul berlantul specii lunatice stau tulburate fulgere – laser oglinzi tunete cu sunet scălâmb de suflet care încă mai strigă după trup Alt cuib ocrotitor și-a aflat teama de moarte pe urma norului ce își …
* * * Nu e oare straniu – doar într-o viitoare mamă pot bate simultan două-trei inimi. Poate de aceea m-am rostit mai ales în nuanțe, căci ele aparțin exclusiv graiului matern, bătăilor inimii de atunci și pe care abia azi le pot înțelege. Calea e înscrisă în noi de la început. Ea ne străbate …
Vis Am visat că, în mâini, frământam întunericul din mine. Doamne, ce frig îmi era. Eu vreau Tu chiar mă vrei, dorință, să mă subjugi ca pe un sclav? Eu vreau doar poezia, de care sunt bolnav. Vers Șarpele – această vietate alunecoasă ca o idee… Adie Sunt vagi veneții trecătoare pe mări și parcă …
Navigator pe Arca „Scriptor” (În drum spre Alicante) Ei, ei! Dulce urbe Marseille, este adevărat că fondatorii – vechii greci, popor de zei (cum exulta poetul Dan Laurențiu!) – au practicat negustoria pe mare și cumetria pe uscat, că au inventat Drumul în Ceruri și pe Pământ Hei! La Marseille, studenta în litere, Marie-Cécile ne-a …
poemul lui Marian Drăghici sau păhăruţe şi prieteni la început a fost păhăruţul apoi, în jurul lui, au sosit şi prietenii. de fapt, el i-a chemat a sunat, a clinchetit şi i-a adunat. a venit fiecare cu păhăruţul lui care meşterit, care ne-nmblânzit. unele proaspete, altele congelate unele mai înalte, altele mai late. uneori, din …
de demult… Iernile de demult mă iubeam doar pe mine Ca pe-un lucru de preț Zăpezile se topeau pe trotuarele încă fierbinți De amintirea umbletului meu Străzile, înțesate de lume, îmi erau pustii, Felinarele se albăstreau la-ntâiul îngheț, Îmi înfășuram fularul,ca pe un șarpe Încălzindu-se în sângele meu – Durere încă mănoasă – Nu-ndrăzneam nici …
esenin în viaţa anterioară purtam o căciulă mare cu urechi pentru că trăiam undeva unde era foarte frig eram un mujic trist şi sărac care muncea din greu pe pământurile Mamei Rusia şi aveam mâinile pline de bătături de la coarnele plugului cred că într-o zi de acolo din imensitatea glodului l-am zărit pe Esenin …
Ba lauri, ba balauri Turturele pasc prin zăpadă grâul pus de Sfântul Andrei pe care l-am scos, să rămână verde, afară. Par nişte miei – sau roboți din sticlă și fum, celulele marelui creier încercând să răspundă ce-i viața – și deodată-și iau zborul. Vor afla vreun răspuns, chiar peste milenii? Le tot întreb, dar …