Poeme de Virgil Botnaru la Chirieci Catinca și Afanasie Chiriac au avut doisprezece copii. numai Iura, mezinul, s-a nimerit un rău și-un bețiv, ceilalți îs oameni la locul lor. de mici, au fost învățați să muncească și să aibă răbdare. din primăvară până toamna târziu, femeia îi lua cu dânsa pe deal. odată, erau la …
biografie și poezie sau mai spre seară sunt o simplă aplicație Dacă nu ești un suflet zbuciumat n-ai nici o șansă De bine, de rău, intensitatea te ține pe planșă până la fine Uneori culeg alge în marea din bucătărie dar abia sarea de Himalaya mă mai ține neînclinat în Țara Pustie să pot …
Comori Sunt plină de comori pe care anii Mi le-au lăsat anume spre păstrare: Când dorm sau când veghez, mă împresoară Iubite chipuri, voci și peisaje, Odoarele aducerii aminte Ce-mi fac din întuneric înstelare. De-aceea unde plec, eu las în urmă O trenă de parfumuri și foșnirea Unor veșminte-n mers prin interioare, Ori pe poteci …
Grădina Jucăriilor Pierdute Lviv prin Grădina Jucăriilor Pierdute cu mâinile pline de aur – poeme în geantă, o singură rochie soarele crește cât George Hotel vântul prin crengi pe scări deasupra orașului îmbrățișarea ta caldă, numele tău pe brațul meu tu care voiai Universul și eu numai o limonadă, dar caldă am fugit. eu care …
Poeme de Fekete Vince Despre trădare (Az árulásról) De cum au intrat pe poarta acelei case, a văzut cum i se schimbă chipul, ajungând în curte, cum într-o clipită chipul acela prinde culoare cenuşie, lividă, i-a simţit tulburarea, a simţit că acum nu-i în apele lui, nu-i în elementul lui, a văzut cum rupe dezorientat …
Roboţi sociali ca o explozie primordială vine o nouă dimineaţă de sub pământ din crăpăturile pietrelor din imperiul sticlei și-al nichelului răsar roboţii sociali ceva îi animă îi aleargă în toate direcţiile încet-încet totul capătă sens se leagă un cod universal îi unește succesiuni de fapte noi traiectorii ies la iveală evidenţa e de necontestat …
Adaus la un poem renga A sosit vremea să ne întoarcem în noi înșine fiară și pradă deopotrivă fiecare cu viața lui trăită și netrăită să batem în poarta domnului ulise să-l întrebăm de unde i s-a tras știința călătoriei pe mările mărilor și încă e viu desigur îl vom întâlni în spatele casei stând …
1. Mai stăruie uneori într–o fiolă sângele unui sfânt lichefiat: ţi-e un fel de teamă să te apropii mai ales dimineaţa când vrei să–l aduni odată cu somnul: treci mâna peste el îl încălzeşti cu al tău până se dezlipeşte pielea nopţii trecute. Îl duci la chiuvetă: apa nu curăţă pare o lamă pe barba …
lucianogramă de sezon Stau acasă-ntr-un ibric! Nici nu car, nici nu ridic: parc-aș fi la un picnic Conlucrez, la foc mai mic, precum Tinca lui Vartic – cu mască și cu batic Din Homer citesc, peltic. Dau mutările în plic Șahinșahului Nimic! Raza lunii, pic, pic, pic printre brazii de fistic Iarăși mă visez bunic …
22 Noiembrie Târziu, am învățat să deosebesc cântecul sitarului de foșnetul pădurii, pe saltimbanci să-i cred numai cât fardul lor. o, mântuire a sufletului în fața unui răsărit ! Și primul țipăt al pruncului meu, auroră boreală, l-am deslușit în cosmicul vacarm în noaptea când m-am despărțit prima oară de trup. o, neuitate vreodată surâsul …
Trecuse în amintire fără să ştie împreună cu fereastra prin care nu-şi aruncase trupul la fluturi împreună cu anotimpurile în care nu-l căuta nimeni. Trecuse în amintire târându-i după el pe toţi cei ce nu aveau cum să şi-l aducă aminte fiindcă ocupaţi cu dragostea la ecuator cu gloria sau cu pânza Penelopei înecată în …
Prin icoane Nimburi! Nimburi de îngeri! striga cel din căruță. Plin pe plin! Un coș de porumb pe un coș de nimburi! E-te cum le zice ăsta la mere, s-a veselit mama, crezând că e vorba de una dintre căruțele ce coborau toamna de la munte. Însă cel ce vindea merele nu părea să fie …