Cartea lui Ștefan Vianu Sens interzis. Adevăr, devenire, locuire este în primul rând una de filosofie, mai precis, de fenomenologie, iar majoritatea raportărilor pe care le face sunt la filosofi și reflecțiile lor, dar ea se deschide în mod programatic către literatură, își plasează una dintre mizele majore în ea. Aceasta pentru că ea furnizează …
Fără să-și estetizeze inutil discursul, părăsind trena locvacității, Emanuel Guralivu construiește și descoperă, prin chiar felul în care-și structurează volumul în zori ca după un sfârșit de lume (Cartier, 2024), posibilități de compresie și decompresie a limbajului. Cele șase secțiuni ale cărții subliniază două interese și a(p)titudini: prima esențializează o dimensiune afectivă a scrâșnirilor și …
Tocmai când mă pregătesc să scriu această cronică, aud o ambulanță. Are sirenele pornite. Staționează în fața blocului. A murit vecinul de la doi. Revin la pasajul: „Tot ce e permanent e insuportabil, o știu de la Cioran. Iar dacă moartea înseamnă viață veșnică, atunci ea va deveni la rândul ei de nesuportat. Cum se …
După Elogiul vanității (Editura Humanitas, 2016) și Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate (Editura Humanitas, 2021), Andrei Vieru a publicat recent un al treilea elogiu – Elogiul trădării (Editura Vremea, 2024), poate că cel mai surprinzător dintre „elogiile“ sale, dacă e să judecăm după titlu. Iar subtitlul – Mic tratat de traducere și interpretare –, …
Corespondența unui cărturar de anvergură conține întotdeauna informații de istorie literară de mare interes, atât pentru înțelegerea operei proprii, cât și pentru lămurirea unor structuri și câmpuri literare sau academice. În cazul corespondenței Ioanei Em. Petrescu, interesul intrinsec este dublat de alte două aspecte: pe de-o parte, de faptul că avem de-a face cu o …
Urmuz este prezent, nu doar în filigran, în multe dintre poemele Norei Iuga din cel mai recent volum al său, Șopârla din groapa comună, Editura Cartea Românească: „trei pistrui ori trei păstori/ se treziră de cu zori/ și mîncau răbdări prăjite/ la crîșma lui Moș Arvinte/ ăl de a ‘nțărcat bălaia/ colo-n gară la Strehaia// …
Spre deosebire de literatura SF, care își proiectează întâmplările în viitor, proza fantastică tradițională își plasează evenimentele în trecut. În felul acesta se petrec lucrurile și în romanele Doinei Ruști, o apreciată autoare de literatură fantastică de azi. Prozatoarea a ales ca decor predilect al narațiunilor sale epoca fanariotă. Este vorba despre perioada cuprinsă între …
Profesorul Ion Taloș este de câteva decenii un profesionist desăvârșit. A arătat, cu argumente de necontestat, nu numai originea latină a multor teme ale folclorului românesc, ci a lămurit și istoria preocupărilor referitoare la această temă. A îmbinat datele culese cu meticulozitate și răbdare din folclor, cu rezultatele cercetărilor din istorie, limbă și literatură română, …
La împlinirea a 15 ani de la mișcarea revoluționară anticomunistă din România, Gabriela Adameșteanu a publicat cartea de memorii cu substrat politic și istorico-literar Anii romantici // amintiri, gânduri la selectiva Editură Polirom. Prozatoarea situată de Laurențiu Ulici în fruntea clasificării valorice de prozatori (din Literatura română contemporană//I. Promoția 70), dar atașată de Nicolae Manolescu …
Lucian Vasiliu este, alături de proeminenții generației sale, un novator al poeziei românești, folosind în acest scop modalități postmoderniste specifice: ironia, impulsul ludic, fragmentarismul, stările crude, spectacolul sinelui desacralizat (adevărurile subiective), spectacolul lumii răzuite de formalismele realului (alte numeroase realități – ale limbajului), reflectând o „cădere“, dintr-o perspectivă relativistă, a unor valori. În principal, este …
Horia Gârbea este un autor de nestăvilit, care scrie performant în orice gen, cu o doză de umor (uneori amar) care se regăsește în mai toate scrierile sale. Dacă poezia preia umorul în doze atent calculate, dacă proza sau teatrul conțin umor după cît pot suporta situațiile și personajele ca să nu iasă din perimetrul …
Alte muzici și faze, romanul publicat după dispariția lui Ovidiu Verdeș în octombrie 2022, subliniază și în titlu continuarea primului său roman, Muzici și faze (Polirom, 2016). Protagoniștii sunt aproximativ aceeași, epoca nu s-a schimbat, anii ’70 în România ceaușistă, – un calcul făcut pornind de la omologarea autobiografistă a romanului indică anul 1978 – …