Plecarea dintre noi a Elvirei Sorohan, eminentă specialistă în cantemirologie – nu doar prin Cantemir în cartea hieroglifelor (1978), ori prin ediția din Istoria ieroglifică (1988), ci și prin colecția de Legende și istorioare orientale, datorate aceluiași principe moldav, dar selectate de specialista în literatură română veche – face să crească panteonul, nu foarte bogat, …

Lucrarea doamnei Raluca-Nicoleta Spiridon – la origine o teză de doctorat – și-a propus și a reușit să ofere, pornind în principal de la documentele fostei Securități, o perspectivă de ansamblu în legătură cu mecanismele represive la care a fost supusă lumea scriitoricească din România în lungul deceniu șase. Volumul este structurat în șase secțiuni …

În Putin – obsesia imperiului, Armand Goșu își grupează articolele cu începere din 8 martie 2006 până în 20 septembrie 2022, articole publicate în revista „22“ și însoțite de desenele lui Dan Perjovski, și pe site-ul de dezbatere Contributors. Cartea devine astfel și un jurnal de reflecție politică cu privire la evoluția Federației Ruse și …

Ruxandra Câmpeanu ilustrează cazul cercetătorului care dovedește pe deplin faptul că tinerețea nu este deloc un impediment când vine vorba de realizarea unor opere de referință, lucrări ce își vor pune amprenta asupra istoriografiei (literare) pentru mult timp de acum încolo. Cuvintele elogioase ale profesorului Mircea Martin, care însoțesc volumul (inițial o teză doctorală în …

Interesul pentru istoria Bucureștilor și pentru cea a minorităților etnice care au trăit și s-au dezvoltat în ceea ce avea să devină capitala României – oraș prin excelență cosmopolit și multicultural, a continuat să fie unul crescut, de-a lungul ultimelor decenii. În perioada de după 1989, mediul istoriografic a înregistrat, bunăoară, o lucrare dedicată Bucureștiului …

Mărturiile adunate în cartea lui Dan Cristian Turturică, Români deportați în ghețurile Siberiei, reprezintă cea mai recentă urmă pentru ceea ce este, evident, mai mult decât o pasiune neobișnuită pentru o temă (atât de) importantă; e, de asemenea, și semnul unei asumări nobile – din specia eticii neuitării. E, cum spuneam mai înainte, cea mai …

Sociologia maghiară transilvană în comunism Lucrarea lui Levente Székedi este în primul rând o piesă importantă de istorie socială a sociologiei maghiare ardelene în primele două decenii postbelice. În al doilea rând, cartea profesorului Székedi iese în evidență prin trecerea în revistă a tuturor tentativelor de reabilitare a sociologiei, încercări derulate în linii mari între …

Tematica lucrării se circumscrie unor preocupări mai vechi ale autorului, care au inclus studii și articole privitoare la politica de cadre și structura organelor de Securitate de la nivel județean și central. De data aceasta, analiza cuprinde mult mai consistent și ultimele două decenii de regim comunist, îndeobște neglijate de mulți cercetători, chiar consacrați, iar …

În trecutul european trecerea de la oralitate la exprimarea scrisă a creativității s-a făcut treptat și a trecut prin diverse stadii. Într-o primă etapă creația orală s-a bazat pe reproducerea ei din memorie și difuzarea mai mult sau mai puțin apropiată de „prototip”. Dar o asemenea modalitate de prezervare a celor mai apreciate contribuții, devenite …

Volumul publicat la Editura Omonia, în ediție bilingvă (prefațat de Georgeta Filitti), reprezintă unica lucrare a lui Constantin (Constandinache) Caracaș (1773-1828), aromân, născut în sangeacul Monastir (Imperiul Otoman), cu studii la Viena, doctor în filozofie și în medicină. De numele său este legată înființarea și primii ani de activitate ai spitalului bucureștean Filantropia, dar și …

Volumul recent apărut la Editura Eikon reunește contribuțiile rezultate în urma unei conferințe științifice organizată la Iași, în 2019, în contextul centenarului revistei „Arhiva pentru știință și reformă socială“, fondată de Dimitrie Gusti în anul 1919. Studiile incluse în volum surprind evoluțiile specifice din sfera instituționalizării sociologiei în spațiul Europei Centrale și de Răsărit, în …

Una dintre întrebările care i-au frământat și continuă să îi frământe pe istorici cu privire la vocația și misiunea lor este care ar fi nivelul optim al raportării profesioniste la trecut. Ce ar trebui să scrie, mai precis: istorii ale marilor personalități, ale popoarelor, ale lumii? Sau ar putea recupera din trecut, în mod legitim …