În 2023, la Editura Academiei, a apărut volumul Geografia literară a României purtând semnătura reputatului critic și istoric literar Cornel Ungureanu. Este vorba despre reluarea unui proiect mai vechi, inaugurat în 2002 cu lucrarea intitulată Geografie literară și continuat cu Geografia literaturii române, azi. Muntenia (2003) și Geografia literaturii române, azi. Banatul (2005). Ulterior, procesul …

Recent, Editura Spandugino din București a publicat un masiv tom de Studii literare, purtând semnătura cunoscutului profesor și critic literar Mihai Zamfir. Lucrarea face parte dintr-un proiect mai amplu alcătuit din trei volume, având menirea să readucă în actualitate scrierile publicate de reputatul exeget până în 1989. Prima carte a seriei vizează Literatura română și …

Există oameni pentru care vârsta pensionării înseamnă, din proprie dorință, un nou punct de pornire sau, pur și simplu, o continuare a întregii cariere profesionale, în virtutea propriei vocații. Această etică a muncii continue, fără limitări administrative, se confirmă și în cazul atâtor altor autori actuali, de la Nicolae Manolescu și E. Simion la Nicolae …

Urmându-și ardelenește calea, adică procedând persuasiv și prin reiterare în cercuri concentrice ordonate în jurul temelor predilecte, Gheorghe Glodeanu ajunge, în fine, să dea o sinteză pusă sub genericul Istoria prozei fantastice românești. Ea împletește firele mai multor strădanii anterioare, punând împreună interesul față de universul beletristic fantastic al lui Mircea Eliade (explorat încă din …

Critica literară de întâmpinare se află azi într-o situație destul de dificilă, producția de carte depășindu-i pe o piață globală puterea de cuprindere. Sunt piețe de carte în literaturi dinamice, expansive, în care critica literară de întâmpinare și de promovare intră mai mult în sfera marketingului. Publicitatea zgomotoasă din jurul cărților, cu „public țintă“ bine …

Cornel Ungureanu a impus în literatura noastră conceptul critic de „geografie literară“, o abordare zonală, nu neapărat valorizatoare, dar care fixează câteva granițe interioare și exterioare ale evoluției literaturii române. Desigur, abordarea geografică nu poate să epuizeze toate direcțiile și tendințele, nu poate să ofere valorizări decisive, dar reprezintă o posibilitate de judecată a evoluției …

Volumul profesorului craiovean Ioan Lascu adună aproximativ 70 de articole sub un titlu destul de clar, Creație și valoare, pe care subtitlul îl face și mai limpede: Curente, Scriitori, Cărți. Majusculele îi aparțin desigur autorului. Ioan Lascu se situează prin textele sale între critică și istorie literară, înclinînd mai mult către a doua. Articolele urmăresc …

În ultima vreme, criticul literar de indiscutabilă notorietate Gheorghe Grigurcu, se remarcă prin publicarea periodică a jurnalelor sale non-convenționale. Primul semn al înclinației spre specia diaristică se află, după câteva indicii, în volumul În jurul libertății, din 2002, unde apreciază jurnalul ca un „autoportret în mișcare“ al scriitorului. În răspunsul la o anchetă literară pe …

Istoria literaturii ca atracție și disciplină este departe de a agoniza. O dovedește, printre alte apariții prestigioase din ultimul deceniu, noua sinteză semnată de criticul și istoricul literar timișorean Alexandru Ruja. El publică un masiv tom – adoptând și formatul istoriilor literare apărute sub semnătura lui Alex Ștefănescu și Nicolae Manolescu – intitulat Istoria literaturii …

Poet la începuturi, acreditat de grupajul Textelor publicat în Echinox-ul din 1973, Al. Cistelecan s-a afirmat în timp ca un critic de excepţie fidel genului liric, asemenea lui Gheorghe Grigurcu din generaţia anterioară. A debutat cu o carte despre Livresc şi poezie, a publicat prima monografie dedicată poetului „de o suprapunere deplină a biograficului pe …

Cartea Danielei Șontică, 30 de scriitori români din exil (1945-1989), cuprinde portretele unor figuri ilustre ale primului val al exilu lui românesc din secolul trecut; cu doar trei excepții – Paul Goma, Pavel Chihaia și Vintilă Corbul, scriitori plecați „dincolo“ în anii 1970 –, sumarul volumului, departe de a fi o istorie a exilului românesc, …

Chiar fără scop, dacă intri în lectura lui Cioran, o vreme nu mai ieși cu poftă de alți scriitori. Mirajul cioranian atrage și în afara problematizărilor. În mod firesc, relectura lui Cioran ar trebui să fie un deziderat, un refren al celui întregit la un moment dat de experiența culturii și care descoperă incidențele asamblate …