De cîte ori este Lună plină, și acum a fost iar, mă gîndesc la teatru. Și la Miracolul lui care m-a ținut și mă ține în viață. La Festivalul Național de Teatru și la un fel de scrisoare-legămînt pe care am scris-o echipei cu care lucram atunci. La toate aventurile mele pe tărîmurile minunilor absolute, …
Săptămîna asta începe Festivalul de Teatru de la Sibiu. Unele dintre trupele mari nu mai vin. Cei din Israel, de exemplu, sînt obligați să facă, la întoarcerea în țara lor, carantină. Categoric și situația pandemiei și toate semnele de întrebare din jurul vaccinaților sau a celor nevaccinați, a restricțiilor, a testelor pe care artiștii, dar …
Prima oară pe scenă l-am văzut la începutul anilor optzeci. La „Bulandra“, Grădina Icoanei. Moțu Pittiș făcuse un spectacol- happening, i-am spune astăzi, de muzică și poezie. Pentru generația mea, și nu numai, era o insulă a libertății. O insulă reală, și nu imaginară. Mă duceam să cînt Beatles și hit-rile celor de la „Phoenix“, …
Am ezitat foarte mult dacă să scriu sau nu despre ediția de anul acesta a Galei UNITER. A douăzeci și noua.Fără să le caut cu orice preț, amintirile mă invadează. Ele se plimbă prin mine cu un soi de aură luminoasă, care le îmblînzește. Această lumină le iradiază și le estompează umbrele. Care există întotdeauna, …
M-am tot gîndit în ultimele săptămîni la Mircea Zaciu. Au trecut atîția ani de cînd nu mai e. Dar tot nu-mi dau seama de ce s-a strîns atîta tăcere. Opera lui incintă la rediscutare, la punere în cercetare și lumini. Marile figuri ca el, atît de special, de cultivat, de profund, de altfel, discret, scormonitor …
Am recitit acest text, pe care l-am scris acum cîțiva ani. Poate că nici nu eram foarte conștientă cît de majoră a fost topirea ființei mele în pămîntul din sudul Franței. Pămîntul teatrului, al operei și al misterelor. Sau am fost. În timp. Descoperind și descoperindu-mă. Am trăit intens tot ce mi s-a întîmplat la …
„Am nevoie de considerația d-voastră. Ca să mă considerați este foarte ușor. Trebuie, pe de o parte, să mă neînțelegeți și, pe de altă parte, să mă înțelegeți. Pînă azi, m-ați neînțeles suficient. A venit vremea să mă înțelegeți.“ Eugène Ionesco Aceste rînduri sînt scoase, cîndva, de pe coperta unui volum apărut în 1990, „EU“, …
În perioada asta nenorocită am văzut și revăzut spectacole de teatru, dans, balet și operă. Evit cuvîntul online. Sînt înregistrări extraordinare, au fost filmate impecabil, nu anume pentru situația asta imposibilă, ci pentru a fi arhivate, difuzate la un moment dat contra cost, cu vînzare de bilete. Nimic nu poate să fie pe gratis. Uneori, …
Acum cîteva zile am primit un mesaj scurt și oarecum imperativ: „ A scos Dorin Ștefan arhitectul o carte. «MY MODERNISM: autodenunț». Cartea e foarte mișto. Ți-o recomand“. Semnat Gigi Preda. Regizorul cu care m-am împrietenit atunci cînd am aflat că s-a dus la Aureliu Manea, la sanatoriul unde era, și a făcut un dialog-documetar …
Am fost invitată de prietena mea, acum cîțiva ani, să stăm puțin împreună la Lugano. Știu și acum că eram într-un moment complicat și era musai să iau niște decizii profesionale, să refac un puzzle. Aura și tandrețea ei de catifea mă făceau să mă simt iar tînără și răsfățată. Casa lor echilibrată și armonioasă, …
Anul acesta, de ziua lui Silviu Purcărete, pe 3 aprilie, mi-am zis să o petrec cu el. Așa, de la distanță. București, Paris. M-am gîndit, ca de atîtea ori, cît de legată sînt de el. Profesional și uman. Sînt treizeci și unu de ani de atunci. Am zis să o fac mai festiv, am luat …
Am ajuns destul de des la Teatrul din Piatra Neamț. Înainte de martie 2020. Chiar dacă timpul a trecut și a adus, pe ici, pe colo, și uitarea, istoria își conservă memoria. Locul e plin de poveste și povești, de realitate și ficțiune. Încărcătura emoțională și performanța trupei teatrului au fost mari. Spectacolele, artiștii și …
