Cuvântul civilitate l-am întâlnit, în câteva rânduri, la Tudor Vianu. În ultima ediție din DEX, nu există, nici măcar ca ieșit din uz. Nu știu să fi fost folosit de alți critici literari, nici, eventual, de sociologi, deși am citit destule cărți datorate și acestora din urmă. Cuvântul provine din franceză, limbă în care primul …
Am citit recent romanul lui Cormac McCarthy, Drumul, în traducerea Irinei Horea, apărut la Humanitas Fiction în 2009. Romanul e o distopie, cu atât mai alarmantă astăzi, când războiul lui Putin ne aduce, în fiecare ceas, în fața ochilor imagini de sfârșit de lume și când pericolul folosirii armelor nucleare plutește ca niciodată în aerul …
Am scris de multe ori despre istoria literară ca o altă față a criticii literare. Ideea este, se știe, a lui G. Călinescu și a fost formulată într-un studiu din 1939, așadar, anul în care m-am născut eu. În cele opt decenii și mai bine care s-au scurs de atunci, nimeni n-a avut o idee …
Mi-ar fi plăcut, desigur, și mie să „evoc”, răspunzând anchetei R.L., câteva dintre acele cuvinte pe care vorbitorii de astăzi nu le mai folosesc și uneori nici nu le mai cunosc. Nu fiindcă n-aș ști că viața cuvintelor, ca și viața omului, stă sub vremi, dar pentru că găsesc, de pildă, pluralul din letopisețul lui …
În nr. 3-4/2022 al revistei „Vatra“ de la Târgu Mureș, puteți citi o interesantă anchetă privitoare la Criza și redefinirile studiilor literare. Recunosc că titlul m-a pus pe gânduri. Mai întâi, nu știam să existe o criză a criticii literare în România. Îmi cad în mână, mai în fiecare zi, cărți din toate genurile, romane, …
Cu decenii în urmă, spre sfârșitul Epocii de Aur, am fost invitat la o întâlnire festivă a scriitorilor originari din Vâlcea. Sala Casei de Cultură din Râmnic era arhiplină. Președinta C.J., Venerica Pătru, ne-a informat cu tovărășească mândrie că județul pe care-l păstorește numără 41 de scriitori, născuți pe minunatele lui meleaguri. Au vorbit, cu …
Este titlul „ediției integrale“ a corespondenței dintre Ion Negoițescu și Radu Stanca, alcătuită de Ioan Cristescu și Ion Vartic, cu note și postfață de cel de al doilea, la Editura Muzeul Literaturii Române, 2021. Un roman epistolar se intitula și ediția din 1978, îngrijită de Horia Stanca pentru Editura Albatros, cuprinzând 300 de scrisori, multe …
Răspunsul la întrebarea din titlu este incontestabil: da. Un singur lucru poate face obiectul unei discuții, și anume în ce condiții este cenzura necesară. Dacă nu chiar obligatorie. Din această perspectivă, găsesc falacioase și, la rigoare, periculoase multe dintre dezbaterile publice privitoare la cenzură, foarte frecvente de când cu războiul lui Putin și la originea …
Nu avem deocamdată nicio istorie a criticii literare românești. Doar capitole în istorii generale ale literaturii. Și încă: nu foarte generoase. Tradiția, cum să-i spun altfel, e fixată de G. Călinescu, în Istoria căruia criticii au parte de un examen superficial și puțin înțelegător. Modul acesta de a trata critica merge mână-n mână cu absența …
Uitarea este, pentru un scriitor, pentru un artist, în general, mai rea decât faptul de a nu exista în ochii posterității. Posteritatea se poate dovedi îngăduitoare în unele cazuri. Uitarea nu poate fi altfel decât completă. Ceea ce face, bunăoară, suportabilă posteritatea este dicționarul literar. Dicționarele de autori sau de opere nu sunt niște cimitire …
Mai întâi, câteva citate: „Când vor fi lămurite pe deplin evenimentele petrecute în 28 iunie 1883, probabil că această zi va fi pecetluită definitiv ca ziua de doliu a culturii române. Documentele arată că în acea fatidică zi s-a comis un atentat bine orchestrat împotriva celui care este azi «omul deplin» al spiritului românesc.“ „Poate …
Generația mea a învățat încă de pe băncile școlii că, în orice societate, baza materială determină suprastructura. Am subliniat înadins verbul. E, cu siguranță, cea mai faimoasă teză marxistă. În alți termeni, pe care-i prefer, din motive care se vor vedea mai departe, e vorba de un raport de cauzalitate între civilizația materială și cultura …