Numărul 7 al revistei Orizont ne-a reținut atenția printr-o sumedenie de rubrici și de texte. Astfel, Cornel Ungureanu ne propune „un itinerar basarabean“ care îi cuprinde pe Gib Mihăescu, Vladimir Beșleagă și Dumitru Crudu. Fototeca Orizont ne aduce aminte că au trecut douăzeci de ani de când s-a stins din viață Mircea Nedelciu. Cristian Pătrășconiu …
Să zicem că mai mulți oameni se află pe un câmp și zăresc un șobolan care aleargă speriat prin ierburi. Iată un șobolan!, vor exclama cei mai mulți. Alții vor spune Iată un guzgan sau Iată un popândău. Vor fi în acel grup și unii, mai puțin familiarizați cu zoologia, care vor spune Iată un …
Am citit pe site-ul ziare.com că în Serbia s-a inaugurat un tronson lung de 62,7 kilometri din autostrada „Milos cel Mare“ care leagă orașele Obrenovac și Ljig și care face parte din rețeaua trans-europeană de autostrăzi menită să conecteze orașele Gdansk cu Atena și Istanbul cu Bar. La inaugurare, președintele Serbiei preciza că autostrada, vitală …
Cititor frecvent de presă literară, Cronicarul își ia în sarcină ca, măcar din când în când, să caute, să găsească și să semnaleze acele mici reușite textuale care, rătăcite în sumarele foarte încărcate, riscă să rămână neobservate, ceea ce ar fi o pierdere. Câteva exemple. În revista Acolada (nr. 7), Gheorghe Grigurcu semnează câteva reflecții …
Ciudate vremurile (nu am folosit intenționat formula „interesante“, pentru că luăm de bună vorba care spune „să ne ferească Dumnezeu să trăim vremuri interesante“) acestea în care presa scrisă tabloidă face, uneori, ceea ce ar trebui să facă presa scrisă de calitate (atâta câtă mai e!) și în care autointitulata „presă de calitate“ face, adesea, …
O publicație admirabilă este revista Arta. Periodicul editat de Uniunea Artiștilor Plastici din România apare sub directoratul lui Petru Lucaci, președintele UAP, iar redactor-șef este scriitoarea Magda Cârneci. Revista impresionează la toate capitolele: calitatea hârtiei și a reproducerilor color, concepția grafică modernă, suplă, elegantă, structura fluentă a sumarului foarte bogat și, desigur, textele găzduite, interesante …
Remarcabil ni s-a părut editorialul lui Nicolae Prelipceanu din revista Viața Românească nr. 8. Textul său intitulat Rescrieți, băieți, numai rescrieți descrie pătrunzător starea comunității literare de astăzi (și poate, mai larg, starea societății românești), care se află, consideră autorul, sub semnul orwellian al rescrierii adevărului public și al configurării unei realități false. Iar realitatea …
O surpriză, în revista Convorbiri Literare (nr. 7): Ioan Aurel Pop scrie despre poezia lui Nichita Stănescu. Eseul de se intitulează Nichita Stănescu și „un pămînt numit România“, iar perspectiva este, desigur, cea a istoricului. Astfel, profesorul Pop reliefează o constantă de profunzime a liricii stănesciene, asupra căreia puțini s-au oprit, patriotismul: „Poezia lui Nichita …
În revista Tomisul Cultural (nr. 17, iunie 2019), descoperim două articole binevenite despre civilizația urbană. Primul îi aparține lui Adrian Majuru, se intitulează Atitudine și sensibilitate urbană: tehnici de echilibru afectiv și prezintă aceste „tehnici de echilibru afectiv puse în aplicare de profesorii Francisc Josif Rainer și de elevul său, savantul de mai târziu, Ștefan …
În „Familia” nr. 6, citim două articole prin care Ioan Moldovan și Traian Ștef îi dau cuvenita replică lui Ion Simuț, cel care a publicat într-un număr precedent al acestei reviste un text, pe cât de răuvoitor pe atât de nedrept, împotriva revistelor literare. Să precizăm că toți trei fac parte din redacția lunarului de …
La Fundația „Academia Civică“ a fost reeditată, de curând, prestigioasă lucrare a lui Gheorghe I. Brătianu, O enigmă și un miracol istoric: poporul român. Cea mai recentă ediție a acestei cărți o reproduce pe aceea publicată în 1940, la Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II“, București. „Statul românesc, după câteva încercări neizbutite în …
Criza politicului e universală. Peste tot, oamenii politici au reuşit să înlocuiască nevoile comunitare cu scopuri personale sau de grup. «Omul de stat» e, în tot mai mare măsură, «om de partid», adică un personaj gata să înlocuiască logica cu retorica şi decizia pragmatică, funcţională, cu gesticulaţia rentabilă. Ceea ce se petrece e o reconfigurare a insomniilor: în …